De mult timp nu am mai văzut un film atât de sensibil, frumos, o poveste despre viața și din păcate despre răutatea oamenilor, pe caee o vedem și în viața reala, și azi.Chiar e senzațional filmul și cu o remarcabila interpretare a lui Daisy, actrita tanară, de urmarit pe viitor.Oricum ca românii critici, nu am văzut și cu filme de Oscar (ironie) că, vorba aia "ca românul nimeni nu le știe pe toate"????.Vizionare plăcută!
Având în vedere amploarea cărții, a romanului, nota peste 7 a IMDB-ului, mă așteptam mai mult de la acest film, care nu pot spune că a fost unul sub așteptări, dar nici vreo capodoperă cinematografică, este o ecranizare bunicică pentru o duminică în familie, peisajele mlaștinii sunt de vis, care poate fii marele plus al acestui film, iar restul este de văzut, însă a doua oară a-și spune pas.
un film placut, sensibil, mi-a placut conceptul de "Fata din mlastina", acest lucru venind la pachet si cu niste peisaje superbe si unice. In rest, drama unei fete traumatizata de o familie toxica care da piept in piept cu viata : prima iubire, oameni care vor sa-ti faca rau si marginalizarea societatii pentru simplul fapt ca nu esti ca ei.
A master piece of shit filmul ăsta, scenariu de tot rahatul! Cum să scrii asa ceva, cum?? Alea sunt acuzații de crima??? Și felul cum s-a destrămat familia și cum crescut singură?? Wtf.
Comentează cineva mai jos că bărbații albi sunt protretizați drept abuzivi. Păi, nu știu cum să zic, dar toți bărbații din viața mea și-au altoit femeile, culmea, și erau toți albi. Străbunicii, bunicii, tata și alți tați din alte familii apropiate - dădeau bătăi crunte și cei vii încă dau bătăi consoartelor. Bunicii băteau cu parul la propriu, bărbații ăștia mai moderni bat mai cu milă ce-i drept. Nu cred că există vreo femeie care nu a luat o palmă măcar odată de la partenerul ei. Măcar și așa în glumă. Eu, ca să întrerup șirul bătăilor, am renunțat la orice relație. Sunt bucuros că nu mai fac pe nimeni nevinovat să sufere din cauza propriilor traume și frustrări. Așa, lucrez cu mine însumi zi de zi, cu materialul clientului.
Acum, referitor la film, pot spune că m-a tulburat în mare măsură, deși cu toții știm… citeşte
Lucrat cu grijă, în amănunt. La chemat noaptea și i-a mișcat grătarul. Ca să arate că ea a făcut-o, și asta numai pentru a rămâne cu el, i-a pus acea scoică într-o carte. Parcă nu era mlaștină totuși ci un fel de deltă.
Recomand sa citiți cartea întâi, apoi sa vedeți filmul. Cartea cuprinde mult mai multe detalii. Filmul încurcă un pic ordinea lucrurilor din carte, omite unele aspecte și da senzația ca cineva îți povestește cartea pe scurt. Filmul e un fel de rezumat al cărții. Actrița principala se potrivește foarte bine rolului. Merita văzut.
N-am putut sa fac abstractie de carte, astfel incat mi s-a parut un film derulat pe repede inainte, comparativ cu ceea ce ofera cititul cartii, care este mai profunda si cu mult mai multa incarcatura emotionala. Insa, chiar si cu acest mare minus, filmul este unul curat, frumos care vine cu plusul dat de imagini de o frumusete aparte si de alegerea inspirata a actritei din rolul principal, a carei frumusete se incadreaza foarte bine atat in peisaj cat si in povestea in sine.
Bun film, deși inițial dădea impresia unei aceleiași povești veșnic neîmplinite dar cu happy-end, împăturită într-o altă formă, cu un titlu foarte bine expus pentru un marketing de succes. Drama impresionează prin puterea de revenire a Kyiei după ce este zdrobită de două ori de doi oameni care ar convinge pe oricine că sunt cei mai buni din lume, iar finalul suprinde magistral puterea timpului, transpus în 2-3 cadre ale continuării, cu povestirea Kyiei peste.. 9
In trecut pare ca era un numar mai mare de filme care urmareau viata unui personaj de la inceput pana la final, in intreaga ei complexitate.
Filme precum Forest Gump, The Notebook, Benjamin Button, etc. Si acum "Acolo unde canta raci" (Where the Crawdads sing). Nu realizasem cat de mult imi lipseau aceste filme, pe care le termini de vazut cat ai clipi si totusi simti ca ai stat ore, ca ai trait o viata alaturi de personaj.
Inceputul filmului pune bazele personalitati si caracterului personajului principal Kya. O fata ce va creste sa fie retrasa din societate, parca cu o anxietate fata de aceasta, o fata care prefera comfortul lumii ei izolate. Actrita, Daisy Edgar-Jones, este exceptionala in acest rol si reuseste sa creeze aceaste impresii despre personaj intr-un mod cinsistent, indiferent de situatie, fie ea trista, fie ea fericita, trasaturile de baza ale… citeşte
E unul dintre cele mai bune filme, pe care le-am văzut la cinema în ultimii ani. Peisajele și în special cum se transpune actrița în rolul principal. Sper să primească Oscarul în februarie. Filmul primește nota 9 de la mine. Merită văzut filmul. P.S. 10 am dat până acum doar la Închisoarea îngerilor.
Sincer, nu eram prea convinsa cand am fost la cinema sa-l vad. Din trailer, mi s-a parut genul ala de film static.
Insa am fost placut surprinsa pana la urma. Desi in ciuda subiectului dramatic, am plecat de la el chiar relaxata.
Peisajele, culoarea predominant verede a filmului, iti da o stare de bine.
Desi nu este un film care iti da mura-n gura totul, mi-a placut mult cum a explicat anumite lucruri in mod indirect. Nu vreau sa dau spoilere. :)
Nu pot spune ca lasa aceeasi stare precum cartea, intrucat sare si o parte substantiala din poveste. Insa este un film foarte bun si asa, putand fi apreciat chiar mai bine daca nu se cunoaste sursa originala. Merita vazut!
O surpriza placuta,peisajele sunt superbe si persista misterul in legatura cu vinovatia tinerei,ritmul e cam lent dar cu aceasta exceptie a iesit un film destul de bun care merita o vizionare.