lili22 pe 01 Septembrie 2018 14:24
Un film albnegru de arta deprimant, nu lasa nicio raza de speranta..
0 4
jonny17 pe 11 Martie 2020 17:50
Când se-ntâlnesc două paule fiecare paulă crede că paula lui are dreptate, asta referitor la cearta de mai sus.
Filmul e interesant de privit și probabil Bela Tarr e mândru de realizarea lui pe care doar el o înțelege. Restul sunt speculații.
0 1
Vegetarian pe 01 Ianuarie 2012 06:07
In spatele unui barbat de succes se afla o femeie puternica . Nemtii sunt cel buni exportatori din Europa . Cel care a creat compania producatoare de avioane Boeing a fost un neamt . Cum sunt femeile care se afla in spatele lor ?
1 8
cosmin742000 pe 20 Septembrie 2012 20:32
Un extraordinar film de arta facut ca in vremurile bune.
3 9
Stephen2D pe 26 Decembrie 2016 15:47
　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　
Cu toate că nu conține elementele semnificative ale lui Béla Tarr din filmele sale precedente (câini care latră, ploaie fals intermitentă, noroi), "Werckmeister harmoniak" reușește să redea condiția umană dintr-un mic sat prins în răceala existențială.

Neavând o limită temporală clar definită, se poate spune că la un moment de climax nefast un misterios circ vine în acest sat maghiar parcă uitat de lume să le prezinte sătenilor "cea mai bună descoperire a umanității", iar oamenii, în scurt timp, se adună atrași mai mult de mister decât de dorință. Ni se promite la repezeală că vom vedea un "Prinț", însă pe parcurs aflăm că în containerul adus se află o gigantică balenă "împăiată" cu ochi cât să cuprindă universul. Imediat li se cere sătenilor să plătească 100 forinți pentru a o vedea, însă odată ce lumea află că… citeşte
3 7
klute pe 23 Ianuarie 2016 15:14
Meisterwerk
Memorabilă meditație alb-negru asupra precarității umane, Werckmeister harmóniák fascinează (dar cam în același fel în care fascinează privirea șarpelui) prin abilitatea aproape de neînțeles cu care transmută familiarul în straniu și liniștea în teroare, prin ușurința de a utiliza realitatea crasă ca materie primă a coșmarului sau prin modul subtil de a converti grozăvia în melancolie intratabilă. Atmosferă sumbră, apăsătoare, hipnotică și tematică incomodă: amnezia și aroganța creaturii, orbirea voioasă cu care istoria defilează spre catastrofă. Dar, deși viziunea e pesimistă și orgoliul "animalului cu obrajii roșii" biciuit, trebuie remarcate tonusul mult peste medie și îndrăzneala pe care le probează Béla Tarr. Cadrul ales pentru desfășurarea acțiunii este un prăpădit tîrgușor de provincie din pusta panonică, tîrgușor despre… citeşte
7 6
alali pe 4 iulie 2016 02:14
ador inceputul review-ului tau kute: "Memorabilă meditație alb-negru asupra precarității umane..." Un rezumat mai succint si cu mai mult continut nici ca se putea.
... Vezi toate comentariile (6 comentarii) ...
klute pe 25 octombrie 2018 23:20
La cît de mult (te) repeți, din simplu repetent, ești pe cale să ajungi repetent cu coroniță. Hai, că nici papagalii bîlbîiți nu pier pe limba lor, nici anii n-au intrat în sac.
alali pe 04 Iulie 2016 01:55
Disonanta dintre firea omului si scopul creatiei..
Inainte de a viziona aceasta realizare exceptionala, orice cinefil trebuie sa inteleaga in prealabil filosofia regizorala a lui Bela Tarr legata de "timp" si "evenimente"; ca despre titlu peliculei si trimiterea la opera lui Andreas Werckmeister ni se dau destule detalii in film. Intelegerea teoriei armoniilor reprezinta un plus dar nu este capitala in incercarea de a descrifra mesajul proiectiei; ferice de cei inzestrati cu o asa sensibilitate si capabili sa desluseasca astfel de taine ce pentru mine vor ramane ferecate pe vecie.
Faptul ca "nimic nu se intampla cu adevarat" si ca "doar timpul este genuin si real", este esential de insusit, asa cum spuneam, de oricine vrea sa ia contact cu universul tenebros al lui Tarr. Si iarasi o sa fac referire la propria-mi persoana si o sa spun ca pe mine m-a indepartat aceasta doctrina pe care regizorul o transpune in imagini si ca intr-o… citeşte
14 6
klute pe 20 decembrie 2016 03:47
Doar un optimist de performanță este capabil să vadă în Werckmeister harmóniák o reintrare în armonie cu "Cel ce este iubire", dar nu voi fi eu cel care să ia asta în nume de rău. Unii se opresc la imaginea celor care nu mai pot să lovească, alții, la imaginea scheletului pe care ar fi rizibil să-l mai lovești.
... Vezi toate comentariile (10 comentarii) ...
alali pe 26 decembrie 2016 19:30
Ok Klute. Si ca sa inchei aceasta analiza, ca deh, e topicul meu, deci trebuie sa am ultimul cuvant :))))), Tarr nu e nici optimist, nici pesimist. Acum, toata lumea stie celebra lui afirmatie ce deschide capitolul dedicat lui Tarr al multor antologii de film si care e cam asa: "In filmele mele incerc sa ascult oamenii", Sevilla, Festivalul de Cinema European 2007. Sau mai pe larg, in 2011 la RIFF spunea asa: "BELA: Well, stories are mostly the same. When you read the Old Testament, afterwards you know all stories. Everything is there. Mother fucking brother killing brother, and holocaust and all of crime, all of joy all of war is there. THAT'S THE REASON I REALY AM NOT INTERESTED IN STORIES because we are doing more or less the same story in our life. What is the real difference, you know? The real difference is how we are doing the same old story. That’s why I am never listening to the story. I’m listening just to the people. How they are doing the story." Acum sper ca se intelege de ce sustin ca faptele nu sunt atat de importante ca si ochii (prin) care se priveste cronologia evenimentelor. Nu e o "simtire" a mea cum ai crezut. E crezul artistului, motto-ul lui pe care si eu mi l-am insusit atunci cand am incercat sa ii analizez creatia. Termin intr-o nota vesela, desi gasesc putin fortat citatul, Tarr spunea ca "inafara de Calul din Turin, toate filmele mele sunt comedii, inclusiv Satantango". Orice lucru are doza lui de umor, oricat de trista ar fi ea, dar totusi.... mi-e greu sa gasesc aceasta nuanta in filme precum Armoniile sau Tangoul. Insa daca el spune ...