Proiectul penitenciarului din film e „Descătușare prin cultură”. Filmul lui Cătălin Saizescu e un omagiu adus teatrului - cu bune și rele - o adevărată radiografie a culiselor. A juca teatru duce la o comunicare superioară, la o conivență fără precedent. Actori veridici, nimic distonant, suspans discret, regie echilibrată.
Sambata seara la mall. Vreo cincisprezece-douazeci de spectatori in sala, nici prea prea, nici foarte foarte tinand cont de faptul ca filmul e premiera si e prezentat ca fiind comedie. Da, dar nu-i nici film cu prosti gen ,,Teambuilding,, sau ,,Haita de actiune,, , nici film cu manelisti sau cu bloggeri mirciulici care se cred Dem Radulescu sau Jean Constantin. E o incercare care sa demonstreze ca romanii sunt inca in stare sa faca o comedie cinstita la care sa se rada sanatos. ,,Ti-a placut filmul?,,. ,,Bai... sa stii ca mi-a placut,, am auzit la iesirea din sala. Si chiar a avut motive sa-i placa.
Catalin Saizescu. Fiul binecunoscutului regizor de ( in principal) comedii Geo Saizescu. Meritul principal al filmelor seniorului era ca de cele mai multe ori era pusa in valoare o generatie stralucitoare de actori capabili sa genereze umor de calitate. Juniorul a inceput… citeşte
Scriu această recenzie într-un limbaj adecvat acestei capodopere a cinematografiei românești.
Popcornul – da, bate recordurile; cola – super! Despre film, să-i dai titlul de "Pierdere de Vreme și Bani". Regizor de 2 lei , scenariu inexistent, roluri parcă create pentru "geniile" noastre. Stau relaxat, așteptând să apară domnul Mizil, care se bagă în rolul de femeie și vorbește ca un tramvai pe linie dublă. În clipa doi, mă fac nevăzut. In sală nici nu mai vreau să menționez eram singur acolo, și asta explică totul. Film românesc sub orice critică, notă: -100, și e binevoitoră.
E un film ffff fain...și criteriul meu este dacă l aș mai vedea odată. L am mai văzut odată. Deci e mișto. Nu e de 10. Are ceva timpi morți dar puși acolo special de un regizor special (scene care par puse aiurea, sau chiar sunt puse aiurea...habar n am). Deci...vă rog...(e un film ffff mișto)..să l vedeți și apoi să ne dăm cu părerea chiar să ne contrazicem, dar să l vedem.
Am reușit sa vizionez filmul VISUL regizat de Cătălin Saizescu .De ceva timp așteptam să-l vad, mai ales ca o parte din prieteni tot vorbeau de el, își dădeau replici din film....
Asa ca azi am hotărât sa merg și eu la cinema sa-l vad. Si nu am regretat nicio clipa, deoarece am ras,am intrat în pielea personajului interpretat foarte bine de Vlad Logigan, am savurat toate replicile dar și trăirile fiecărui personaj in parte! Distribuția filmului este super. Iar Serghei Mizil este ca cireașa de pe tort! În fine, replica din "Visul" pe care mi-am insușit-o chiar de la ieșirea din sala de cinema este" AM PLAMÂNII MICI". Concluzia mea (dar și a celor cu care am vizionat filmul) este ca merită vazut!
Am zis sa iti scriu aici pt ca nu am apucat sa te prind dupa film.
Din toata inima te felicit si m-am bucurat enorm sa vad cat de inimos este filmul tau Visul. Un film nuantat, un adevărat regal de actorie.
Mi-am dat seama ca imi era dor sa vad o comedie buna, cu actorie buna. Realizez ca, comediile bune ca sunt rare si foarte greu de facut.
Am apreciat si m-am bucurat mult sa revad multi dintre actorii cu care ai mai lucrat si chapeau bas, din inima felicitări pentru frescele, micro cosmosurile pe care le-ai construit din privirile actorilor din energia lor samd. Ma inspira mult si sper sa pot candva si eu sa fac asta (sau macar sa incerc) ca regizoare de film.
Imi amintesc de aceste 'micro cosmuri' foarte fin construite si de la filmul Scurtcircuit.
M-am hotărât să merg la Visul după ce am văzut interviurile, articolele și podcasturile cu actorii și regizorul. Astfel am înțeles diferit perspectiva, după ce l-am vazut, cu inca vreo 10 spectatori în sala de la Afi.
Consider că trebuie văzut, pentru că implică o gamă largă de emoții și calități. Este amuzant, emoționant, plin de suspans, dramatic, dar mai ales eliberator!
Regizorul Cătălin Saizescu reușeste alături de scenaristul Gabriel Gheorghe să creeze o poveste, inspirată dintr-o poveste reală, care pe mine m-a bucurat pentru că am simțit o revigorare a comediei subtile și de calitate, care s-a lăsat așteptată destul de mult timp după ’89!
Demonstrează importanța artei în viața de zi cu zi, dar și a teatrului și a jocului actoricesc, mai ales atunci când te simți sau ești încătușat, închis,… citeşte
O comedie desfășurată în mediul teatral și cel penitenciar. Actorul Alex repetă un fragment de piesă cu mai mulți deținuți. Relația cu partenera sa Carmen, cea cu plămânii mici, nu prea merge bine. Doi actori o duc greu numai din salarii. Iar el nu prea este în stare să facă bani din actorie. Așa că găsește mai degrabă înțelegere la Nășica, ofițer educator la căsuța cu zăbrele. Luăm la cunoștință în film de aspecte practice ale vieții din pușcării dar și cu dedesubturi ale vieții din lumea spectacolului. Totul garnisit cu nelipsite apropouri homo/hetero sexuale și ziceri licențioase. O formulă inovativă de film în care urmărim și secvențe din premiere teatrale unde își dau întâlnire oameni din branșă, public, neamuri și Măria sa Critica. În plus actorii amatori (de evadare) Klaus, Botișor, Fundulea, Gutuie, Flaut și Fane… citeşte
Gizas faking crist!! Daca asta-i tanara generatie ne-am ars. Pai ce comedie ati vazut?? Asta e drama. Drama mai mare e ca nu intelegeti ce vedeti. Analfabeti functionali.
Un film chiar foarte bun. De bun simț comparativ cu ceea ce face BROMANIA. Este greu să faci filme de comedie originale, dar să fie și bune, acesta mi s-a părut decent fără să fie forțat cu clișee tipice filmelor de comedie. Chiar fain! Merită văzut într-o zi de Duminică, este relaxant.
"Frumoasa îmbinarea dintre cele două universuri, oarecum paralele, între actorie și detentie, care scot la iveală umanitatea, liniștea vieții, calmul indiferenței.
Am râs, cert este că am râs, asta datorită unei imaginații combinative de excepție a sarcasmului, a parodiei, a recitarilor printr-o ironie profesionistă, a cadrelor bine filmate, a combinațiilor de excepție a unor personaje de pe plaiurile mioritice deocheate, cu aspirații și cu istoric, plasându-le într-o altă perspectivă cinefilului, o comedie Saizeșciană :) cum demult nu am mai văzut pe ecranele noastre, care îți oferă o poftă de teatru, de poezie, de a zâmbi, de a trăi...ce perspectivă, mă înclin!!!
Cand nu ai ce vedea la cinema.