alali pe 08 Decembrie 2017 00:30
Sangele nevinovatilor masacrati nu se spala cu o simpla marturisire publica.
Cautand pe toata durata proiectiei, zilele pierdute ale unui masacru, relatarea incepe cu o vedenie premonitorie, ireala, de tipul unui vis, ce bantuie repetitiv si obsesiv gandurile actualului regizor Ari Folman, fost soldat israelian. ... si se facea ca mortii se trezesc la viata pentru a cere sa li se faca dreptate. Aceste naluci sunt cele ce asigura partea de cosmar a halucinatiei. Prin faptul ca face lumina si repovesteste istoria celor ce au fost macelariti in campusurile de refugiati palestinieni Sabra si Shatila, filmul lasa senzatia ca rearanjeaza lucrurile pe un fagas normal si corect, iar acum civilii ucisi cu ajutorul aliatilor complici, se pot odihni in sfarsit in pace. Gresit! Prin asigurarea logisticii, pazei si mijloacelor tactice (iluminarea cerului pe timpul noptii fiind unul din ajutoarele logistice despre care se face multa vorbire), trupele israeliene au fost martore… citeşte
1 1
bovoro pe 18 Noiembrie 2009 19:42
Desi e animatie, nu e nimic de ras in filmul asta, ba, mai mult, pe alocuri e chiar de plans. M-a impresionat mult filmul. Personajul principal este un soldat israelian care traieste, la o varsta frageda, toate ororile razboiului din Liban din anii 80. Amintirile reprimate, aproape, in subconstient renasc in urma discutiilor pe care le poarta cu fostii camarazi la 20 de ani de la terminarea razboiului. Un film care te pune pe ganduri.
1 0
Stephen2D pe 01 Martie 2016 15:28
A war carried by the wind…
                        
3 1