Când regiza Ugetsu, Kenji Mizoguchi era deja un cunoscut regizor japonez, apreciat de mai tinerii precum Akira Kurosawa. Ugetsu monogatari este mai mult decât o poveste de ambiție a două perechi de a-și găsi un loc propriu într-o lume agitată de mersul istoriei. Este o poveste despre iubire, familie și onoare într-o zonă unde realul și fantasticul se întrepătrund armonios. Îmbinarea dintre real și fantastic nu este stridentă, ceea ce aduce un plus poveștii și filmului, regizorul reușind să ne introducă încet, prin cadre astrale și o coloană sonoră hipnotică (un clopoțel, smuls dintr-un templu budhist, se comportă ca un metronom atunci când ambiguitatea dintre real și fantastic este în plină desfășurare), într-o stare de amorțeală unde fantomele pot deveni materiale. Personajele nu își pierd încrederea în viață, într-o desfășurare față de… citeşte
Am fost deosebit de sensibil la caracterul lui Genjuro și orbirea sa prin dorința sa de succes pentru a asigura o viață mai bună pentru familia lui, și paradoxul care presupune: o încercare de a îmbunătăți nivelul de trai în detrimentul aceeași famili. În plus, este cunoscut faptul că Mizoguchi a fost un aspect foarte special la femeile din viața lu isi în filmele sale.,,,,,,captivant film care lasă privitorul să mediteze asupra acțiunilor sale,,,,,,,,,,,,,,,,,
Ai grija ce-ti doresti, pentru ca s-ar putea sa se implineasca - asta ar fi, pe scurt, morala filmului. O poveste frumoasa, destul de neobisnuita, tesuta de o mana de maestru. Recomand calduros.