Muzica de pian este foarte frumosa de George Delerue. Charles Aznavour într-un joc simplu și o producția originală de François Truffaut ne duce între un thriller și dragoste într-un mediu rece în alb și negru
Desi stiu ca Truffaut e un mare regizor, pe la minutul 15 eram cat pe ce sa renunt la vizionare. As fi avut de pierdut. Un film al carui inceput treneaza (oarecum) si poate da impresia de melodrama, se transforma in scurt timp intr-un noir de cea mai buna calitate. Are si destul sarcasm si o tenta ca tot ce prezinta e nerealist, doar o parodie, de aceea unii critici considera justificat ca Tarantino a avut ca model acest film pentru ”Profesionistii crimei”.
Aznavour a jucat impecabil, dar pentru mine surprizele au fost doamnele din acest film, Michèle Mercier, Nicole Berger si, mai ales, Marie Dubois a carei interpretare a fost plina de sensibilitate.