user-5c9f8c2e87074 pe 15 Martie 2021 01:36
Foarte lung filmul ce se vrea o satira socio-politica. Sincer ,nu m-a impresionat f mult. A contribuit la asta și lipsa interesului meu pt arta contemporana. Recunosc însă că filmul e provocator, special și pe alocuri bizar. Excepțional cadrul de sfârșit al secventei cu căutarea în gunoi. Ce înseamnă un advertising agresiv care vrea sa șocheze? Ce înseamnă social media Ce influenta colosala a ajuns sa aibă nu mai putem gândi, rationa singuri decât în simbioza cu Facebook YouTube etc. Trist destin pt umanitate.
0 0
mladitza pe 16 Februarie 2021 23:14
prea multe idei
Un film bun, idei cam multe, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Deși nu m-a impresionat, pot spune că are un acting bun, o imagine de calitate, un concept interesant, destul de original. De același regizor mi-a plăcut mult mai mult ”Force majeure”, un film mai normal.
0 0
sabinalin pe 24 Mai 2018 11:30
Cei mai fericiti oameni de pe pamant. Cea mai bine organizata societate. Cel mai ridicat nivel de trai. Un ideal pentru oricine, cu atat mai mult pentru Estul salbatic. Pe langa visul american exista si visul nordic. Dar sa fie oare chiar asa? Mai degraba nu prea daca ne luam dupa ce vedem la von Trier si Vinterberg, mai recent si la Ostlund. Nemiloasa aceasta fresca sociala care ne arata ceea ce stiam deja, ca omul n-a evoluat prea mult in profunzimile sale in ciuda progresului tehnic, ca nu se poate trai implinit fara o viata spirituala, ca societatea de consum are foarte multe slabiciuni in spatele fatadei stralucitoare. O lume cu mult glamour insa goala de continut, in care sentimentele nu mai conteaza catusi de putin , o lume care si-a pierdut reflexele, o lume in care umanitatea e pusa serios la indoiala.
1 1
buzoian pe 30 ianuarie 2021 14:17
Felicitări! Ce comentariu pertinent! Despre fim, despre nordici, despre lume și viață.
lili22 pe 18 Mai 2018 21:09
un film foarte bun pentru oamenii inteligenti, nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar nu e pe gustul tuturor.
1 4
xerses pe 13 Mai 2018 17:26
Cam ciudat filmul; te ia durerea de cap daca tot incerci sa-i patrunzi intelesurile.
1 2
alali pe 04 Martie 2018 12:04
Daca un artist, asaza poseta unui vizitator pe un piedestal, aceasta devine opera de arta?
Am citit acum ceva timp despre un experiment pe care, dintr-o curiozitate copilareasca, l-am incercat si eu acasa. Pe o coala alba de hartie, asezi o furnica si nu, nu-i dai foc cu lupa dupa cum probabil v-ati gandit imediat, ca niste minti bolnave ce suntem :) ci trasezi in jurul ei un poligon inchis. Intamplarea face ca in lipsa mea de inspiratie ce ma caracterizeaza, sa fi desenat fix un patrat, un square, sau mai bine zis, square-ul din film. Vazut de sus, intreaga scena pare comica, dar stiintific ea are explicatie. Simtul olfactiv al acestui animalut-insecta la care probabil ca se adauga si substanta lasata de pix pe foaie, ii activeaza toti senzorii interiori de alarma, pe care ii poseda micuta vietate si nu o lasa sa riste o trecere peste aceasta bariera imaginara. Devine captiva a propriei precautii intr-un spatiu deschis si neingradit.
Ideea a ceea ce am descris mai sus… citeşte
7 3
contlacinemagicieni pe 22 Februarie 2018 21:42
2h31m
Durata filmului nu e de 2h22m - cum apre mai sus, la prezentare, ci de 2h31m.
0 2
ARTour pe 12 Februarie 2018 20:34
În căutarea umanității pierdute
Forțez cu o pretențiozitate, prin titlu, dar, în sinteză asta am simțit eu că este tema care transcende cadrele, jocul actoricesc, temele sonore în The Square.

Nu știu prea multe despre filmele "nordice", dar pe mine m-a prins din prima scenă și m-a făcut să trec peste limba "dură" și fără sonoritate comună, folosită - suedeza.

Filmul nu mi s-a părut greoi, cu teme intangibile privitorului de rând. Are, în schimb, o natură provocatoare prin modul în care spulberă multe forme comune de conformism contemporan. Și asta, cred, naște un soi de respingere irațională(în sensul de inexplicabilă nu că nu ar fi normală) în privitorul căruia i s-a ironizat (de multe ori până la bufonerie) o idee sau un tip de retorică pe care le are, în care crede.
Iar ironiile sunt multe și Ruben Östlund apasă pedala prin tot ce are la… citeşte
2 1
Kul pe 10 Februarie 2018 20:31
The Square (2017)
– pretentios-funny. de fapt isi bate joc de “pretentios”
– cat de tampitzi sunt olandejii. ba nu, suedejii! ba nu … cultura european-nordica, in issues cu hemigrantes.
– buna regie; cadre calculate
– prin film aia se poarta de parca-s tripati
– despre toleranta?
– nice scripty pe alocuri, mai ales pe dialog
– premisa ca el nu se scuza de la primul feedback al “scrisorii” e falsa in contextul nordic, dar o acceptam ca atare
– still… boring.
– Holy Motors (2012) fu mult mai bun. si baremi ala-mi fu despre/cu cinema.
– da, e cinema de arta. check scena cautarii in gunoi.
lateredit: autorul vrea sa spuna ceva despre copii ca victime colaterale & nevinovate in toata treaba asta cu "imigranti issue". da' nu stiu daca umorul e cea mai treaba-ish sa spui asta.
2 4
Teo.RY45 pe 03 Ianuarie 2018 22:05
Ceva diferit
Acest film e diferit, e diferit de orice vine dinspre America sau mai nou chiar din studiourile europene. Dpmdv e imburucator faptul ca acestia si-au permis sa atace societatea moderna actuala care pare de neclintit si unde corectitudinea politica s-a inradacinat mult prea mult! Poate ca film nu e o capodopera, cum o situez eu, dar cu siguranta e o realitate trista care e tot mai des intalnita in societatea moderna.
2 3
Nyghty pe 23 Octombrie 2017 20:54
Din seria capetelor pătrate
Ok, o să zic din capul locului: dacă nu ai răbdare în general, înjuri filmele nordice sau nu ai în niciun chef să urmărești un pic de delir regizoral, NU te duce la film. Nu are sens să îi deranjezi pe cei din sală cu lumina ecranului tău de telefon sau cu replici mizerabile pe alocuri.

Acum, revenind: The Square - greu la deal și greu la vale. Practic, e vorba de un pătrat; un cerc al încrederii, numai că are colțuri. Și limite. Și o groază de momente în care se transformă în ironie și în simbolistică.

Plusuri și minusuri:

+ o analiză excelentă a situației actuale a societății
+ multe ironii fine îndreptate către toate păturile societății - de la critici de artă, oameni de afaceri, până la oameni simpli, mereu acuzați din cauza diferențelor de statut
+ delirul regizoral nu e tocmai lipsit de… citeşte
7 4
Kul pe 10 februarie 2018 20:29
misto format de cronica (y)
Tudor-Cristian pe 23 Octombrie 2017 15:22
Pierdere de timp
Filmele realizate de nordici sunt foarte diferite de ceea ce te-ai aștepta să primești de la un film, adică emoție, trăire şi măcar acolo, un semn de întrebare, o mișcare. Nu face excepție nici acest film ciudat rău, cu multe forțări, cu planuri diferite așezate unul lângă altul fără legătură, fără finalitate. Scene absurde, fără semnificație, cu pretenția, probabil, de a fi un mod nou de a aborda, de a fi originali cu orice preţ.

Personajele nu sunt credibile, nu sunt îndeajuns creionate ca să aibă o reprezentare clară. Atmosfera care domină povestea filmului este una din care ni se sugerează superioritatea lor, a nordicilor. O tipă ușoară, din America este reprezentată ca un personaj superficial, care nu înțelege o iotă din ce vorbesc ei între ei suedezii, fiind astfel limitată, eventual proastă. Noi românii, suntem… citeşte
5 13