La 50 ani Viggo Mortensen supraviețuiește cu greu și îi zice fiului lui - Este în regulă cât timp ai vise urâte . Este o problemă când ai vise frumoase .
Moartea prin hipotermie parcă este precedată de vise frumoase ..
Cine ajunge sa se vaite , inseamna ca sa zgarcit undeva . Sã nu râzi de cineva , sã nu plângi pe cineva , sa nu detesti pe cineva , sã nu admiri pe cineva , ci sã întelegi . Ne definim in functie de deciziile luate . Viata este suma alegerilor noastre . Oamenii adevarati fac alegeri bune . Majoritatea oamenilor gasesc placere in munca lor , in familie si in speranta ca generatiile urmatoare vor intelege mai mult .
Cu adevarat greu de privit acest film. Poate una dintre cele mai crunte viziuni asupra inceputului sfarsitului vietii pe Pamant, ecranizate intr-o maniera pe cat de simpla, pe atat de infricosatoare.
Sa fii pus in situatia de a alege sa îi curmi viata propriului copil, cu singurul glont pe care il mai ai, pentru a-l salva de ororile OMULUI.. Groaznic! Iar tu, nemaiavand alt glont, sa fii nevoit sa te lasi prada abominatiei lor..
Gandul ma duce la „Melancholia” lui Lars Von Trier, corpul ceresc care aducea extinctia vietii pe Pamant tot din cauza raului absolut, OMUL: „Life on Earth is Evil!” – Omul este răul suprem!
Eu cataloghez filmul asta unul dureros pentru ca actiunea se petrece pe pamant si oricand se poate intampla o nenorocire.Un film crunt,o drama dura despre supravietuire si curaj.Filmul asta ilustreaza o imagine tare dezolanta iar pentru cei care vad doar partea plina a paharului sa se gandeasca mai mult urmarind acest film apocaliptic crunt.
Și SF-ul unde era? Un film foarte trist din categoria ce-ar fi dacă... Planeta noastră apocaliptică nu mai are nimic de oferit. Cei rămași luptă pentru supraviețuire mâncându-se, la propriu, intre ei. În tot acest peisaj deșart un tată încearcă să-și salveze fiul mergând înspre sud în speranța că vor găsi un loc mai bun. Filmul mi-a lăsat un gust amar al speranțelor deșarte.
In cazul unui dezastru natural de proportii mari de genul: impact cu asteriod/cometa sau supervulcan ... cam asa ar arata Pamantul dupa vreo 10-20 ani.
Daca s-ar fi insistat pe latura stiintifica cred ca ar fi fost mult mai bine realizat.
Revad acest film anual si de fiecare data il regasesc la fel de bun ca prima data. O drama emotionanta cu prea putine premii si laude fata de cate ar merita. Unul din cele mai bune filme post-apocaliptice care s-au facut vreodata, cu un scenariu de exceptie, o regie pe masura si jocuri actoricesti mai mult decat rezonabile. O atmosfera sumbra, lugubra, care convinge si te face sa te transpui in pielea personajelor. Un film foarte bun, un film aparte.
Excelent comentariu ! Desi poate ca nu sunt exact pe aceleasi pareri, ma bucur sa vad atat atasament. Nu ridici in slavi jocurile actorilor si spui ca sunt rezonabile chiar mai mult.
Am o intrebare pentru cinemagisti :
- Daca subiectul este lugubru atunci filmul este neaparat neplacut? notat prost?
De regula, filmele mari sunt drame, lucru dovedit inca de la originile cinematografiei. Diversitatea ce caracterizeaza si specia umana face ca doi oameni sa priveasca la acelasi lucru si sa-l vada in mod total diferit. Acolo unde eu am vazut o drama impresionanta, acutizata de o atmosfera post-apocaliptica, altul poate vede doar o tampenie de film monoton, in care unul merge cu puradelul lui pe drum pana cand ala batranul da ortul popii ( scuze de exprimare, dar sunt si unii care gandesc la nivelul asta).
O viziune dramatica a sfarsitului lumii in care scapa cine mai poate, pe un drum care duce catre nicaieri si oamenii devin salbatici si lupta pentru supravietuire in frig si mizerie devine o necesitate. Dramatic a fost pierderea pe rand a parintior baiatului itr-un film cu personaje fara nume.
The Road reprezinta, in primul rand, o productie care nu se adreseaza tuturor persoanelor, intrucat infatiseaza evolutia a doi oameni, tata si fiu, in cadrul unui peisaj trist, dezolant si pustiu in care gasesti doar suferinta, cruzime, singuratate si , in cele din urma, moarte... filmul m-a impresionat placut prin realism, spiritul de lupta al personajelor si nu in ultimul rand prin finalul sau
Nu a fost un film rau si nici plictisitor,regizorul a ales un Thriller obisnuit de data asta.Scenele nu mi se par monotoane fiindca actiunea este cat mai reala si actorii sunt niste roluri absolut de potrivite.Eu din partea mea ,ce nu mi-a placut sincer este subiectul(de ce?)fiindca n-are nimic impresionant.insa filmul intrece foarte mult pe langa subiect(nota 7)
Daca n-ar fi avut acel final, as fi zis fara niciun dubiu ca e cel mai deprimant film apocaliptic. N-as spune nici ca-i slab, dar nici vreo capodopera, scenariul lasa multe intrebari fara raspuns si insista mai mult pe elementele dramatice (chiar exagerat de dramatice, as spune) menite sa socheze, pe impactul psihologic al privitorului (sau al cititorului, in cazul cartii).
un film foarte bun, daca ar exista o 'lume post-apocaliptica' oamenii s-ar comporta fix ca in filmul acesta. Nu ma asteptam sa fie asa bun filmul. Recomand
Un film bun, un film care-ti da de gandit(mai mult decat ai vrea), o emotionanta relatie tata-fiu( in care tatal lupta si merge mai departe pentru fiul sau), o abordare mai apropiata de realitate, legata de sfarsitul civilizatiei//apocalipsa etc si inceputul unei ere in care domina instictele primare din noi. Te pune pe ganduri, nu-i asa?
Drumul către maturitate într-o lume în care lupta pentru supravieţuire este mult mai importantă decât legăturile dintre oameni, iar puţini sunt cei care le mai respectă.
Captivant şi uneori impresionant, un film destul de bun, care este dezamăgitor în măsura în care aceasta ar fi putut fi mare. Este aceasta modul în care lumea se termină???nu stim inca
Moartea prin hipotermie parcă este precedată de vise frumoase ..