cu această poveste de anticipare, Volker Schlöndorff discută problemele și amenințările pentru lumea modernă ,pe un script de Harold Pinter, el descrie revolta a unui surogat tânăr interpretat de Natasha Richardson într-o societate totalitara condusa de fundamentalisti
Nu e nici un SF aici. Totul e real prin anumite colturi ale lumii
O transpunere a vieții multor femei musulmane. Sotii (partenerii) le sunt aleși, Nu simt plăcere din cauza mutilării sexuale avute de mici, în cazul divorțului doar bărbatul are puterea de a decide ce se întâmplă cu copii, Pe strada îmbrăcămintea lunga și capul acoperit sunt absolut obligatorii, Aproape fără nici un drept în societate, In caz ca vreo una calcă strâmb e condamnata la moarte. In acele tari totul e în numele religiei, iar bărbații sunt soldații, supervizorii și călăii lor.
Am citit cartea acum cativa ani, intr-o singura zi. M-a deprimat nevoie mare, dar nu am putut s-o las din mana. Filmul, cu toate schimbarile de rigoare, e la fel de deprimant.
Am citit recenzii/articole criticand atat filmul cat si cartea pentru lumea oarecum neverosimila pe care au creat-o. Mie personal nu mi se pare neverosimila. Mai degraba mi se pare realista, nu atat in detalii, cat in psihologie. Scopul autoarei (si al regizorului in acest caz) nu este sa prezinte o lume prefect viabila, ci un raspuns real si uman la o posibila lume.
A fost interesant de urmarit ce repede s-au impamantenit noile obiceiuri in societatea creata in Gilead. Exista rezistenta (activa sau pasiva), dar per total, oamenii au acceptat noua stare de lucruri, si, intr-o perioada asa de scurta au ajuns sa uite lumea in care au trait inainte, cu tot ceea ce tinea de ea. Poate pare… citeşte
The Handmaid's Tale nu este un film SF, cum îl clasifică Cinemagia, ci o distopie, lucru care înseamnă cu totul altceva. Sîntem, într-adevăr, într-o Americă a viitorului, însă accentul nu cade atît pe distanța temporală sau pe insolitul tehnico-științific, cît pe o modificare (violentă) de substanță politică, această fractură (poate chiar recentă), care desparte trecutul democratic de prezentul totalitar, fiind cea care dă naștere și impresiei de considerabilă îndepărtare în timp. Mai exact: tot ceea ce știm că este și înseamnă the good ole US of A nu mai corespunde cu noua stare de lucruri. Ideologia care structurează societatea e un soi de fundamentalism iudeo-creștino-machisto-procreaționist, așa cum ar putea fi el întîlnit în sînul vreuneia din acele secte decerebrate din America sau de aiurea, și a cărui perspectivă religioasă e… citeşte