E o dramă bună, interesantă şi bine realizată, chiar dacă nu atinge statutul de film care să emită pretenţii de capodoperă. Tensiunea este foarte bine gradată, există un crescendo pe tot parcursul filmului, dar unul care vine în mod firesc, natural, şi nu neapărat din dorinţa de a şoca.
Mi-au mai plăcut în mod deosebit o anumită ingeniozitate în scenariu (deşi aparent simplu şi cu o acţiune închegată de doar câteva personaje, îţi menţine în permanenţă interesul viu) şi jocul foarte bun al actriţei principale, Damla Sönmez.
Nu e vorba doar de marginalizarea unei tinere cu handicap, ci de o întreagă intrigă care se ţese în jurul ei şi al apropiaţilor, iar eroina dovedeşte că are destule calităţi pe care alţii nu le au, chiar dacă este privită cu suspiciune.
Tradiţiile turceşti şi conservatorismul sunt contrapuse nu… citeşte