cosmin_kedii pe 20 August 2013 08:48
unul dintre cele mai bune filme de Ingmar Bergman, pe tema nebuniei. Ca de obicei, jucătorii dau totul pe ecran
0 7
RazvanLupescu pe 6 februarie 2015 11:28
"jucatorii"? serios?
Smrs pe 12 Ianuarie 2020 15:21
Film mediocru - deci spoiler
Cand am decis sa vad acest film, m am luat dupa nota cinemagia + imdb si speram la o mica capodopera, dar n-a fost asa. Actiunea filmului se desfasoara foarte lent si e destul de dificil de urmarit pana la capat. De asemenea, filosofia pe care o propune nu e nici pe departe atat de complexa si profunda cum sustin ceilalti comentatori. Rolul jucat de actori e atat de slab incat veti avea des impresia ca fratele e mai retardat decat sora, desi el este cel sanatos, ca sa nu mai zic ca tradeaza amandoi o relatie foarte ciudata frate-sora, cu tendinte incestuoase “in joaca”. Pot spune ca fata e chiar ok in comparatie cu Minus (numele baiatului) care e tampit de.a binelea la unele faze. In plus, crizele dsoarei nu sunt nicidecum ca ale unei nebune cum va imaginati voi, ci mai degraba un grad mai ridicat de paranoia ori de entuziasm, in functie de situatie. La un moment dat, nebunia fetei e… citeşte
0 2
Stiri de bine pe 25 Februarie 2010 21:54
"Prin oglinda", filmul de Oscar al Suediei
[...] Scris la data 25/02/2010 de Madalina Manea in Speciale Daca data trecuta am vorbit despre un film care ii aducea lui Bergman doar nominalizarea la Premiile Academiei, “Fragii salbatici”, de data aceasta o sa descoperim filmul care i-a adus Suediei Premiul Oscar pentru film strain, “Prin oglinda”. [...] citeşte
0 2
lili22 pe 24 Mai 2018 11:47
Un film albnegru cu patru personaje pe o insula .Desi isi declara toti dragostea fata de Karin nu o pot ajuta.
1 2
ana_maria_daniela_zafiu pe 03 Iunie 2019 15:34
Perceptii sufletesti
Ingmar Bergman este "alchimistul" cinematografiei suedeze al sec XX. Cele patru pesonaje din film reprezinta elemente de bază ale alchimiei: aer, apa, foc, pamant, elemente ce-l vor ajuta sa gaseasca adevarul, sa inteleaga profunzimea vietii. Totodata in fiecare din cele patru caractere se regaseste o "mica" parte din sufletul lui, de unde si titlul "Prin oglinda", aceste caractere nefiind neaparat autobiografice. Acest film face parte din procesul de gasire al "pietrei filosofale" ce ar putea sa-l ajute pe Ingmar Bergman sa umple "golul sufletesc" pe care il resimte cu fiecare film al sau.
1 1
Stephen2D pe 29 Decembrie 2015 18:32
Un film de vacanță pentru toată familia.
　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　　
2 1
zeno.marin pe 26 Iulie 2011 00:32
Caci acum privim printr-o sticla intunecata
Am avut impresia unei piese de treatru profund dramatizate, cu imagini coplesitor de lungi, cu alternante zi-noapte imperceptibile, dar surprinzatoare in acelasi timp. Ce m-a impresionat? Lumina. Luminile sunt "negre", dar cu contururi clare si cu contrast naucitor. Acel contrast frumos si pur, ce aminteste parca de un filmul de propaganda. Imaginea "e mai perfecta" decat chipurile actorilor, o afirmatie care sustine impecabi acel "constructio ad sensum" in forma cinematografica.
Intreaga desfasurare marcata de cateva accente din muzica lui Bach, e excesiv dramatizata, secventele fiind aproape chinuitor de lungi. Dialogurile sunt intense, dar rare si lente, iar daca subtitrarea nu inseala "Traduttore, Traditore!" atunci aproape ca as suspecta ca filmul a fost scris pentru teatru.

Ciudate relatii, ciudate cupluri. Odata il avem pe David, un scriitor vaduv, cu un suflet… citeşte
3 2
cezarika21 pe 09 Noiembrie 2015 19:23
Rătăcirea în propriile iluzii
Captiv al unei mentalități occidentale, deschisă către știință și închisă către esențele spirituale ale vieții, cineastul Ingmar Bergman a simțit în cursul vieții un gol. Este golul sufletesc resimțit de un filozof ateu, care, oricât de cult ar fi, simte că înțelegerea lui este limitată și nu poate pătrunde profunzimile existenței umane. Să fie de vină poate climatul rece și neprimitor al țării în care a trăit, educația familială austeră ce substituia dragostea cu amabilitatea sau lecturile nietzscheene care propovăduiau ”moartea lui Dumnezeu”? Greu de știut.

Filmele lui Bergman sunt o căutare spirituală a adevărului și a credinței, o nevoie de a apela la speranță atunci când simți că progresele științifice sunt inutile pentru că nu vindecă sufletul, iar o vindecare trupească este inutilă, cât timp nu vindecă și… citeşte
8 2