La filmele biografice despre cântăreți, chiar dacă ar fi mai lungi, ar trebui mai multă muzică, iar dacă autorul este în viață să fie vocea personală pe muzică. Foarte slabă interpretarea muzicală a actorului în comparație cu vocea puternică a lui Elton John.
Pe mine nu ma intereseaza viata personajului din spatele cantecului sau al filmului, pentru ca imi schimba perceptia despre valoarea lui.
Nu mi-as dori un viitor cu copii facuti in eprubete si o femeie fara niciun rol pe pamant.
Degeaba incearca unii sa ne vanda colanti barbatesti, ca tot unei femei ii stau mai bine.
Sex, droguri, alcool, rock ‘n’ roll, mult kitsch si un TALENT IMENS = o combinatie numita Elton John.
Filmul nu reuseste insa sa transmita emotia pe care o asteptam, in ciuda unor incercari estetice ale regizorului.
Am remarcat curajul si sinceritatea producatorului – adica insusi Elton John – de a se prezenta in film.
Un pic deranjanta scena cvasi-explicita de sex intre doi barbati (Elton si impresarul sau), in timp ce intalnirea de amor dintre un barbat si o femeie (Bernie si negresa, dupa concertul din SUA de la Troubadour) este doar indusa, intuita.
Florina spunea ”Mi-a schimbat complet perceptia fata de Elton John si am invatat sa nu mai judec dupa aparente ” -pot să spun că la mine a fost aproape invers, părerea mea, pentru cât de puține melodii ale lui cunosc și care mi se par geniale, era mult mai buna decât probabil că ar fi făcut filmul ăsta dacă l-aș fi văzut până la sfârșit. Dar m-am oprit, am ieșit din sală (cum s-ar spune) la timp. Una dintre cele mai emoționante scene reale, nu film, cu EJ este cea în care la concertul memorial Freddie Mercury, EJ cântă Bohemian Rhapsody, marea de oameni de pe stadion amuțește cu mâinile în aer. Viața bate filmele.
Cam in acelasi ton cu Eddie the Eagle, precedenta colaborare dintre Dexter Fletcher si Taron Egerton, adica un semi-biografic inspirational cu complexitatea unui pliant primit la intrarea in mall.
Nu e neaparat un film rau, dar mie nu mi-a transmis absolut nimic fiind lipsit de momente memorabile.
Cu si despre Elton... Si-a pus amprenta ca si producator executiv, asa ca filmul merita vizionat pentru curajul de care a dat dovada ca sa se prezinte asa cum a fost in realitate.
Acum, este imposibil sa nu compar Rocketman cu Bohemian Rhapsody si de abia acum realizez ce influenta a avut bohemian rhapsody in atat de putin timp! Rocketman urmeaza exact acelasi tipar: O persoana simpla care incepe de jos si urca sus dar desigur cu dileme, multe probleme personale si pacat. Dar cea ce a reusit Rocketman mai presus decat Bohemian Rhapsody este integrarea cantecelor in film. Bohemian Rhapsody se simte in mare parte ca o colectie de cantece chiar daca are un final mult mai emotionant. De fiecare data cand lui John Elton i se inatmpla un eveniment important care il afecta canta un cantec perfect legat de acel eveniment. Aceasta este pe bine zis partea mea preferata a filmului. Asa ca in general Rocketman este un film biografic/muzical foarte bun ce are scene care il disting de celelalte filme.
Din pacate Taron Egerton nu transmite nimic in rolul lui Elton John, e fara zvac, facand asa doar o simpla
comparatie intre el si interpretarea lui Rami Malek din Bohemian Rhapsody. Mi se pare mie sau a fost doar
un manechin care a schimbat o gramada de outfituri care mai de care mai colorate si ciudate? Cea mai buna
melodie din tot filmul ramane I'm Still Standing de la final iar scena de referinta e cea cand se duce si Elton
al nostru acasa la tatal lui dupa mai multi ani in care au stat separati si acesta din urma ii cere un autograf
pe un disc de vinil. Incepe Elton si scrie PENTRU TATA..., dar ce sa vezi ma baiatule: Taica-su voia un autograf
pentru un coleg de munca pe nume Arthur. E ca sa vezi!
Deşi mulți îl consideră fabulos, pe mine filmul ăsta nu m-a impresionat deloc. Se pune prea mult accent pe sex intre 2 bărbați, ceea ce mă dezgustă la maxim. Coloana sonoră e ok, dar ce ziceți? In toată sala de spectacol am fost doar 4 persoane! 4! Uimitor, nu-i aşa? La ei acolo a avut un succes nebun. Doar la ei!
Și o să te întreb, din cei 4 câți erau bărbați ;) :)))
M-a cam dezgustat și pe mine din același motiv. Ce ne facem noi bărbații ăștia care nu suntem homofobi, eu unul nu sunt, dar probabil că în curând o să ajungem ca babele de acum 30 de ani care se oripilau când vedeau un tip și o tipă sarutându-se focos pe stradă ? Sper să nu ne arate până la urmă pe noi, oamenii cu degetul pe stadă „ Iote-l și p'ăsta, nu suportă să vadă tandrețuri în public”
Este un film care reuseste sa atinga coarda sensibila a spectatorului, il apropie de Elton, empatizezi si treci prin drama existentei sale si te face apoi sa reflectezi asupra unui destin glorios dar plin de suferinta. Filmul este in mare parte realizat sub forma unui muzical, daca aveti rabdare si ii acordati o sansa , nu veti regreta.
M-am gandit apoi la megastarurile miliardare si super nefericite: Michael Jackson, Freddy Mercury, Elton John...oare scanteia geniului isi are originea in suferinta?
Mi-a schimbat complet perceptia fata de Elton John si am invatat sa nu mai judec dupa aparente, extravaganta ascunde ceva mult mai dramatic si profund.
– tatal e un personaj caricatural
– are parti (misto) de musical
– este vocea actorului pe melodii
– a rock legend
– misto partea de coming out
– si de issues de vedeta
– benga scena care incepe in costumul de cocos si dupa care se “invarte” pe alte costume/timp
– destul de pop (dar nu cult, ci comercial-cumintica) regie
– insa a reusit sa faca ceea ce Bohemian Rapsody n-a
– misto aia cu dormitoarele separate
Nice, de bifat. Ascultat greatest hitsu’ in metrou pana la hotel.