Articole Poker

(2010)

Poker

Note de producție

De-a lungul timpului, Sergiu Nicolaescu a devenit un nume sinonim cu unele dintre cele mai incitante momente ale cinematorgrafului romanesc. Dramele si filmele de actiune, un gen aproape necunoscut in Romania comunista, au adus in sali milioane de romani dornici de entertainment pur, lipsit de propaganda vremii. Comedia e insa exemplificata printr-un singur (dar monumental) moment in cariera regizorului - „Nea Marin Miliardar” - devenit intre timp un clasic. Insa, cu toate ca « Nea Marin Miliardar », singura sa comedie realizata in 1981 a fost desemnata cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor, potrivit unui studiu realizat de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, abia in 2009 regizorul a mai abordat aceasta cheie, odata cu inceperea filmarilor la « Poker ». Prima sa comedie, Nea Marin Miliardar, este cel mai vizionat film romanesc al tuturor timpurilor, potrivit unui studiu realizat de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, si cu toate acestea, au trecut 17 ani pana la urmatoarea sa productie care sa poata fi inscrisa in acelasi gen.

Filmul "Poker" prezinta povestea a patru prieteni ale caror destine se intersecteaza in copilarie si care, odata ajunsi la maturitate, intruchipeaza tipologii reprezentative pentru societatea romaneasca actuala: politicianul veros (Claudiu Vitelaru), mafiotul care isi doreste, prin orice mijloace, sa acceada in politica (Titel Pangica) sau medicul fara constiinta (Horia Vrabete). "Cred ca subiectul e mai actual ca niciodata si reflecta intocmai realitatea - mai ales cea politica - a Romaniei de astazi" declara regizorul.

Scenariul filmului este o adaptare a piesei de teatru cu acelasi nume a scenaristului Adrian Lustig, piesa care se joaca cu succes la Teatrul de Comedie de mai bine de 5 ani. Dar, dupa cum spune si Valentin Teodosiu, „Este cu totul altceva pentru ca in primul rand textul este diferit, ceea ce ma si incurca la teatru uneori [..]. In mare este asemanator pentru ca rolul este acelasi, dar mijloacele sunt altele.. la teatru jucam sa ne inteleaga si cel din ultimul rand, ca de aia da banii, ca sa ne auda. Aici suferinta se joaca altfel decat la teatru: si rasul, si toate starile se reduc foarte mult.”

Sergiu Nicolaescu a preferat sa pastreze si cea mai importanta parte a distributiei piesei de teatru, alegandu-i in rolurile principale pe Vladimir Gaitan (doctorul Horia) si pe Valentin Teodosiu (senatorul Claudiu). Acest lucru a contribuit fundamental la pastrarea ritmului de filmare. Totusi uzanta relatiei celor doi s-a adaptat peliculei „pentru ca – sustine Gaitan - spre deosebire de teatru, si aici ne-a prins foarte bine intalnirea cu Horatiu Malaele, de foarte multe ori in scenele noastre, cele intime, la masa de poker, s-au facut multe observatii pertinente legate de diferenta de interpretare dintre scena si film. In scena tusele sunt putin mai groase, pe film, care are aparatul de filmat, este o sensibilitate extraordinara, lucrurile trebuie – zic eu – adaptate cu moderatie. Spectatorii te taxeaza imediat cu replica: „ai fost teatral”.”

In schimb, pentru Horatiu Malaele abordarea rolului unui interlop (Titel) cu mare succes atat in afaceri cat si in viata sociala a insemnat o provocare noua: „E un lucru inedit pentru mine, pentru ca m-am aflat arareori in preajma unor asemenea tipologii. E spectaculos, e un om de lume noua, un fel de Dinu Paturica modern.”

Castului de exceptie i se alatura si Catalina Grama (Jojo), in primul ei rol intr-un lungmetraj. „Debutul meu in cinematografie este ireal de spectaculos, mai ales datorita lucrului alaturi de domnul Nicolaescu si de ceilalti colegi de echipa, care sunt niste actori minunati.” Ea a profitat atat de experienta lui Nicolaescu, cat si de dispozitia colegilor sai de a o invata si a o introduce in liga actorilor „premium”. „Jojo este o actrita formidabila, e prima oara cand dam mana in aceasta compozitie, dar este un om tonic, un om spontan si un actor cu o nativitate bine determinata.” apreciaza Horatiu Malaele despre protagonista rolului feminin din film. Mare provocare a acestui rol, Monica, a fost, conform spuselor actritei, interpretarea accentului basarabean: „Am avut o profesoara foarte buna, Ludmila Porombrika, am insistat sa lucrez cu ea. Eu stiam sa vorbesc asa, numai ca voiam ca accentul meu sa fie adoptat cu exactitate. In plus, pentru personaj, am avut de pregatit si cateva fraze in limba rusa, iar limba rusa este foarte dificila.”

Cu Ludmila Porombrika nu a lucrat insa doar Catalina. In prima zi de filmare, Ion Ritiu, interpretul rolului lui Marcel la varsta maturitatii, a repetat cu ea toata dimineata discursul sau in limba rusa. Se filma secventa cu revolutia din Democratistan pe care ceilalti 3 prieteni o vor vedea la televizor. Atat costumul protagonistului scenei, cat si cele ale figurantilor au fost alese cu mare atentie de regizor care a dorit ca totul sa fie perfect inca de la inceput. Ba chiar, intr-un mod destul de ironic, bunul mers al lucrurilor dorit de regizor s-a completat printr-o intamplare amuzanta. In mijlocul repetitiilor Ion Ritiu s-a zgariat superficial la mana in tabla pustii („e actor, nu stie sa foloseasca o arma..” remarca amuzat Nicolaescu). Fiind oricum manjit de „sange” de la machiaj, nu a observat imediat accidentul. Insa pentru ca rana continua sa sangereze a crezut ca s-a murdarit de undeva din decor sau ca s-a atins de alt costum. Aceasta stare de surprindere si „suferinta reala” a imprimat un plus de veridicitate secventei.

Cea mai mare parte din film s-a turnat la Palatul Snagov datorita atat interioarelor somptuoase, demne de o resedinta de senator, cat si exterioarelor generoase. Prima zi de filmare aici a presupus un complicat numar de balet executat de Valentin Teodosiu. Secventa, de un comic evident, a necesitat mult antrenament si supravegherea atenta a unui profesor specializat. Desi familiarizat cu pasii pe care ii repeta si in piesa de teatru, Teodosiu marturiseste „Am repetat de 50 de ori dansul de la cap la coada si de la coada la cap. Sigur.. necesita concentrare, necesita efort, suplete. Dar si elefantul are gratia lui, nu?”.

La inceputul celei de-a treia saptamani de filmare, intr-o pauza, Vladimir Gaitan a simtit o intepatura in zona pieptului. Medicii de pe ambulanta mereu prezenta pe set i-au dat primul ajutor si l-au transportat de urgenta la spital unde a primit ingrijirile necesare si care l-au pus pe picioare in cel mai scurt timp posibil. „Din cand in cand mai faci un infarct. Alergi la Buftea jumatate de zi, apoi la Sergiu, pe drum faci un infarct! Te opresti la Spitalul de Urgenta, iti pun un by pass si vii repede sa termini filmarile la Sergiu Nicolaescu, maine fugi la telenovela...” glumeste domnul Gaitan. De altfel, el are si o explicatie pentru intamplarea mai putin fericita din timpul filmarilor pentru Poker: „Sunt suma unor acumulari – sa nu uitam ca generatia noastra a trait foarte greu si foarte prost, sa nu uitam acele sali de teatru inghetate, turnee, frigul ala pe care nu l-am uitat si o sa ma obsedeze toata viata, acele aplauze innabusite din sala de teatru, pentru ca erau cu manusi – oamenii te aplaudau si te iubeau cu manusi si cu caciulile trase pe cap – lucrurile astea nu se pot uita. Filmarile erau foarte grele. Astazi avem catering, stam in rulota, traim civilizat! Daca asa ne-ar fi fost toata tineretea, poate ca astazi Vladimir nu ar fi facut acest accident.”

Piscina palatului a fost teatrul de actiune al uneia dintre cele mai complicate secvente: cererea in casatorie facuta Monicai de catre senatorul Claudiu. Catalina urma sa inoate in piscina si apoi, la iesirea din apa, i se oferea inelul mult dorit. Intr-o prima faza, secventa a fost reprogramata la filmare de 2 ori din cauza unor probleme cu locatia. In ziua in care in sfarsit s-au intrunit toate conditiile de scenografie, compozitia optima a imaginii si a luminii presupunea deschiderea acoperisului rabatant al incaperii cu piscina. Tocmai atunci vremea s-a stricat pe neasteptate, asadar Catalina a trebuit sa iasa dezbracata din piscina pe o temperatura nu tocmai prietenoasa. Cat despre faptul ca a trebuit sa se dezbrace in fata camerei, Catalina stie ca face parte din meseria ei: „A fost destul de dificil, numai ca mi-am intrat foarte bine in mintea personajului meu si, ca personaj, nu am mai avut absolut nici o problema, mai ales ca echipa m-a sustinut foarte puternic. Am lucrat cu foarte putini oameni in jur in acel moment, doar eu si echipa de care aveam nevoie pentru a filma scena respectiva. Iar despre domnul Nicolaescu si filmele lui se stie ca niciodata nu a avut parte de scene altfel decat foarte frumos filmate. Si atunci nu mi-am facut nici o problema pentru ca am avut mare incredere in dumnealui.”

In fata corpului de cladire cu sala de conferinte din aceeasi locatie s-au filmat secventele cu elicopterul. Monica ii paraseste pe cei trei prieteni, Claudiu, Horia si Titel pentru cel de-al patrulea si se duce sa se intalneasca cu acesta in Moscova, cu elicopterul. Aparatul a fost exploatat la maxim de maestrul Nicolaescu care l-a filmat din cat mai multe unghiuri posibile si l-a folosit si pentru filmarea aeriana pentru cadrul de localizare. Si pentru actori a fost o experienta inedita, mai ales pentru Catalina care mai calatorise cu un elicopter, dar acesta i-a placut in mod deosebit pentru ca era unul special, pentru armata.

Catalina a fost de altfel protagonista celor mai multe momente amuzante la filmare. Episodul in care ea trebuia sa isi mute o alunita pe diverse parti ale corpului a amuzat toata echipa pentru ca alunita ba nu voia sa se lipeasca, ba cadea si se pierdea pe covorul foarte colorat. S-au pierdut vreo trei „exemplare” pana cand s-a filmat in final toata scena. „Pana la urma am folosit alunita mea. Dar am folosit o alunita identica cu aceasta pe care o am eu dupa aceea, ca s-o mut”. Tot Catalina a jucat la un moment dat alaturi de un peste in acvariu, Arcasa, care, dupa parerea ei, a fost cel mai cuminte dintre actori si ascultat cel mai bine indicatiile regizorale.
Savuros pe platourile de filmare a fost si Horatiu Malaele. Memorabila ramane secventa in care, dandu-i replica lui Jean Constantin, dialogul lor s-a modificat spontan devenind foarte spumos spre deliciul tuturor celor prezenti. Gangsterul Titel nu isi mai recunostea, cu aceasta ocazie, seful de demult plecat in tari straine si reintors acum pentru a-si revendica autoritatea asupra clanului mafiot. Secventa este cu atat mai comica cu cat in cadru apare si un dric inscriptionat:

ETERNITATEA - NOI AM REINVENTAT DISTRACTIA
INMORMANTARI, FANTEZII, PARASTASE DANSANTE

Partenerul lui Horatiu Malaele este in „Poker” Mircea Diaconu, cel care joaca rolul lui Calabrezu, locotenentul lui. Cei doi se completeaza si se pun in valoare reciproc remarcabil. Calabrezu este cel care, de exemplu, la azilul de batrani preia controlul situatiei care devine insuportabila: batranele aproape ca se calca in picioare pentru a juca rolul propus de Titel, cel al matusei Alexandrina. In stilul sau caracteristic, direct si dur, personajul lui Mircea Diaconu stabileste un criteriu definitiv de alegere a protagonistei. In acea zi doamnele de la azilul Straulesti au fost foarte bucuroase de vizita echipei de filmare in caminul lor, cu atat mai mult cu cat o buna parte dintre ele au facut chiar parte din figuratie. Batranele au fost impresionate sa il cunoasca pe Sergiu Nicolaescu, dar si pe cei 2 mari actori care le-au vizitat. Ba chiar si portarul de la azil a fost atat de nerabdator sa cunoasca echipa de filmare incat nu s-a mai putut concentra la nimic cu doua ore inainte de a intra prima masina cu echipamente pe poarta. Emotia intalnirii dintre vedete si acesti oameni a fost reciproca, asa cum se intampla de fiecare data cand un artist se intalneste cu fanii sai infocati.

Horatiu Malaele a fost si protagonistul celei mai amuzante scene de pe platoul de filmare. Personajul sau, Titel, profita de absenta prietenului sau, senatorul Claudiu, pentru a-i face avansuri Monicai. Fantezia sexuala a acesteia de a fi posedata pe masa de poker din livingul vilei ajunge foarte aproape de a fi implinita, insa povestea a coborat momentul din erotic in hilar la a doua dubla, odata cu dezintegarea mesei care asigura suportul "activitatilor". Catalina si Horatiu au avut atunci un mic moment de echilibristica, spre amuzamentul intregii echipe.

Tot un episod amuzant, desi presarat cu momente tensionate pentru echipa de filmare, s-a intamplat si in ziua in care s-a filmat in Aeroportul Otopeni. Pentru inceput, din cauza unor defectiuni a sistemului de comunicatii survenit in ziua precedenta, securitatea aeroportului a restrictionat accesul echipei, in ciuda autorizatiilor valabile. Asadar s-a filmat cu o echipa restransa. Culmea este ca insusi Sergiu Nicolaescu a avut dificultati in a intra pe platou pentru ca isi uitase buletinul acasa! Desi toti gardienii au recunoscut figura celebrului regizor, pana cand nu i s-a adus buletinul nimeni nu a fost dispus sa faca nici o concesie.

Ultimele doua zile de filmare s-au desfasurat intr-o casa parasita, mai precis in subsolul unei case parasite amenajat ca un ascunzis secret al celor patru prieteni pe cand aveau 12 ani. Desi lucrul cu copiii nu a fost usor, cei 4 mici actori (Eduard Dinca, Sebastian Ilii, Alexandru Petrica si Sorin Ivan) au suportat cu stoicism indicatiile, uneori dure, ale regizorului.

La incheierea filmarilor Sergiu Nicolaescu s-a declarat multumit. „Am avut noroc cu niste actori de exceptie care au facut ca programul de filmare sa fie respectat in totalitate si ca materialul sa fie de calitate. Am toata increderea ca va iesi un produs bun si ca vom umple din nou salile de cinema!”

Sinopsis Despre personaje
jinglebells