Rare sunt filmele frantuzesti care-mi plac (mai ales cele din ultimii ani). Partir, fara a rupe gura targului prin ceva anume, e genul de film care te prinde incet-incet, iar la final te lasa fara cuvinte. Mi-a placut tot, povestea, actorii, regia, si, desi actiunea e concentrata in doar o ora si 20 de minute, spune tot ceea ce trebuia spus : cand iubesti, nu mai tii cont de nimic. N-are rost sa judecam sau sa incercam sa intelegem personajul lui Kristin Scott-Thomas (probabil inspirat de Lady Chatterley al lui D. H. Lawrence), fiecare om iubeste in felul sau.
Un film despre sansa de a-ti gasi perechea (cea potrivita -pana la proba contrarie). Un film de compromis/absenta lui, despre sacrificiu si bani, despre curajul/disperarea de a lua o decizie transanta (oricare ar fi ea).
Partir este un film aiurea si stupid.
Daca inceputul filmului m-a lasat rece si mi s-a parut ca seamana leit cu "Unfaithful"-2002 (insa in comparatie cu acesta, Partir "se bucura" doar de o atmosfera rece si scene de sex murdare si transpirate) pe parcurs ce-l vizionam, a reusit sa-mi atraga atentia cat de cat. Si mi-am dat seama ca mesajul filmului este mult mai profund decat pare la prima vedere. Si anume, cat de departe esti dispus sa mergi pentru persoana iubita?... Iar situatiile in care va fi pusa Suzane, te lasa fara cuvinte.
Insa tocmai aici este buba scenariului, sau mai degraba spus, "ruptura" scenariului, de unde si eroina noastra principala, Suzane a reiesit exagerata si ridicola. Caci din ce ne arata filmul, tot ce o o leaga pe aceasta de Ivan este doar o atractie puternica. In primul rand, acest Ivan nu se remarca cu absolut nimic, personal mi s-a parut perfect… citeşte
Probabil Suzanne s-a plictisit de viata monotona alaturi de sotul ei si si-a dorit o relatie mai tumultuoasa, mai picanta. Insa, nici eu nu i-am inteles atractia pentru acel individ, cu care oricum avea sa esueze lamentabil la un moment dat, iar dupa prima faza in care atractia fizica o impiedica sa-l vada obiectiv, ar fi plecat de buna voie.
Poate ca multi dintre cei care vor vedea filmul, vor spune despre personajul Suzanne: "ce proasta, putea sa ramana cu sotul si sa-l aiba si pe ala ca amant..."
Dar pentru ca personajul Suzanne alege cea mai grea varianta, cea a adevarului si a lipsei de compromis, va deveni un personaj aprig combatut, hulit si omorat cu pietre de toti moralistii (indiferent de sex) care traiesc frumos si respectabil in relatii sau casnicii jalnice.
Film greu de digerat, metaforic evident, dar musai de vazut!
si poate urmeaza exemplul...(cu cabinetul)
altfel, Kristin e una dintre actritele mele favorite.toate personajele pe care le-a adus pe ecran au fost deosebite. si acesta, sper sa fie la fel.
e adevarat ca unele femei dupa atita bine se satura si strica tot!