Un film profund, alături de celelalte două (Căința și Ruga) ce alcătuiesc trilogia nedreptății. Încă o dată mulțimea ia decizii pentru unul singur. Bineînțeles, decizii egoiste ce stârpesc frumusețea și bogăția sufletească. Dacă mai e câte unul care vede adevărul, este dat la parte și catalogat ca fiind nebun. Cei care îndrăznesc să viseze sunt batjocoriți. Câteva întrebări rămân deschise în final:
E greu de crezut că acest magnific pom a putut crește în praful și gunoaiele acelea. De unde vine frumusețea pe lume? Unde se duce? Sau poate numai își ascunde fața de noi pentru o vreme...
Adevarul deranjeaza de foarte multe ori, trebuie sa fii puternic ca sa-l suporti. Normal ca visatorii au probleme,ei sunt speciali... Frumusetea vine pe lume dinspre partea Binelui.
Dupa cum am citit undeva, Abuladze scoate in evidenta intoleranta oamenilor la lucruri iesite din comun. Daca acum acest lucru nu mai este atat de pregnant, pe vremuri nimeni si nimic nu avea voie sa se abata de la viata "normala", de multe ori plata, dintr-o societate sau alta.
E greu de crezut că acest magnific pom a putut crește în praful și gunoaiele acelea. De unde vine frumusețea pe lume? Unde se duce? Sau poate numai își ascunde fața de noi pentru o vreme...