O ecranizare de calitate a nuvelei lui Cehov Drama la vanatoare. Desigur, filmul nu reușește sa acopere întreg conținutul cărții destul de ample de altfel, anumite scene din carte fiind omise dar în esență rămâne în film bun.
Ca majoritatea romanelor si filmelor rusesti mi s-a parut foarte plictisitor! E genul de carte pe care o citeam pe timpul lui Ceausescu din lipsa de altceva si pt ca auzisem ca e bine sa ai habar de cutare clasic rus etc. Personal nu toti prozatorii, poetii sau dramaturgii rusi m-au impresionat. Asa cum nici toate filmele rusesti nu mi-au placut si nu imi plac! Prea multa vorbarie fara sens... E drept ca nici cel care a facut traducerea (dupa sub eng din cate am observat) nu a tradus cum trebuie. A cam batut campii! Cum poti adauga cuvinte care nu le spun actorii, doar de dragul de a face o subtitrare? Si te mai miri ca nu poti sinc cum trebuie o subtitrare sau ca nu poti intelege filmul!? Filmul si povestea in sine, drama, da, e notabila si intr-un fel si ecranizarea. Dar nu e chiar formidabil niciun lucru din astea! Am si sub rusa orig dar e foarte greu sa traduci din lb rusa cand nu o… citeşte
Momentele de dragoste ce sfidează răsuflarea apropiată a morții
Puține momente sunt memorabile în viața de altfel plicticoasă a oamenilor, dar momentele de dragoste strălucesc întotdeauna și dau valoare unei existențe cenușii și banale. Marele merit al lui Cehov este că a reușit să eternizeze multe astfel de momente petrecute în mediul nobiliar decadent rus de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
”Gingașa și tandra mea fiară” (așa cum se traduce în limba română titlul rusesc ”Moi laskovîi i nejnîi zver”) ecranizează nuvela cehoviană ”Dramă la vânătoare”, relatând într-un mod epistolar autobiografic uciderea din gelozie a unei tinere rusoaice râvnite de mai mulți bărbați.
Chiar dacă este fidel în proporție semnificativă operei sale de referință, filmul lui Loteanu are marele merit de a reconstitui credibil atmosfera decadentă a protipendadei din provincie, subminată de… citeşte
Cu toate ca filmul are un subiect simplu, dragostea interzisa, modul in care Loteanu a ales cadrele de filmare si ansamblul tiganesc condus de Eugen Doga iti fac pielea de gaina. Nu iti poate iesi din minte corul tiganesc, care, dupa o noapte de betie a bogatasilor acelor vremuri fac o demonstratie de virtuozitate pe malul unui lac invaluit intr-o ceata densa. Combinatia rasarit, lumina difuza, ceata, muzica tiganeasca este ... letala.
Cred ca e cel mai bun film al lui Loteanu pt. ca a ales un foarte mare actor pentru rolul principal, asa filmul este salvat de la mediocritate.Buna si G.Beliaeva, dar regizorul a avut limitele sale, nu era facut sa dea lumii capodopere.
Adaptarea nuvelei lui Cehov ''Gingasa si tandra mea fiara'' si a patra colaborare a lui Loteanu cu actorii din Satra, favoritii regizorului : Svetlana Toma (care apare in rol minor aici) si Grigore Grigoriu, plus muzica inconfundabila a lui Eugen Doga, cel cu care Loteanu a colaborat la numai putin de 4 filme (Satra, Lautarii, Anna Pavlova si Gingasa si tandra mea fiara), in toate cele 4 muzica avand rol principal.