Ma’ Rosa, un film filipinez produs cu buget mic și echipament ieftin de jurai că locul lui e într-un festival de documentare de care niciun hipster n-a auzit până acum. Ăștia de la Cannez zic că, din punct de vedere vizual, filmul ar fi – vezi doamne! – cam „urâțel” (noroc că regizorul Brilliante Mendoza a mai „cucerit” Cannesul și cu alte filme nu-atât-de-artistice).
Într-adevăr, filmul este mai degrabă un „fly-on-the-wall documentary” care descrie cu tulburări estetice odiseea unei femei/ familii dintr-un cartier sărac din Manila a cărei existență gravitează între un „sari sari” și traficul cu narcotice. Iar arestarea lor arată, cât de (neo) realist și convențional se poate, cum este de fapt societatea filipineză. Cuvinte cheie: abuzurile poliției, cinismul și corupția instituțiilor, sărăcie și inegalități.
Într-adevăr, filmul este mai degrabă un „fly-on-the-wall documentary” care descrie cu tulburări estetice odiseea unei femei/ familii dintr-un cartier sărac din Manila a cărei existență gravitează între un „sari sari” și traficul cu narcotice. Iar arestarea lor arată, cât de (neo) realist și convențional se poate, cum este de fapt societatea filipineză. Cuvinte cheie: abuzurile poliției, cinismul și corupția instituțiilor, sărăcie și inegalități.