Un film care stârnește nostalgia anilor '80, a epocii radio, când nopțile erau dedicate confesiunilor terapeutice live, într-o formulă recuperată de români în anii '90, după Revoluție. Mult disco, mult tutun și mai multă blândețe în tratarea acelorași provocări venite din partea vieții. Replica rapel, urmare a concedierii protagonistei în prima sa zi de muncă, pentru că nu a dat "save" documentului lucrat întreaga zi, spune totul despre lupta adaptării la noile vremuri. Ținuta jurnalistică a șefei de la radio (Emanuelle Béart), cu vestă neagră și mânecile cămășii suflecate bărbătește, mi-a amintit de posturile similare ale Jeanei Gheorghiu. Splendidă coloană sonoră optzecistă.