"primul rol al lui Jean Reno care imi place" ..A avut numai roluri extraordinare..adica vrei sa spui ca rolul din Leon, spre exemplu, nu ti-a placut? sau "Tais-toi! " ? Nu cred ca atunci cand vine vorba de un actor f bun mai conteaza ca persoanajul interpretat este unul pozitiv sau nu, sau ca e un personaj care traieste o drama sau unul carismatic si amuzant..
„om de adancuri” care nu a gasit nici macar in iubire „un motiv destul de puternic pentru a se ridica inapoi la suprafata”. Intriganta este natura umana uneori si pasiunile mistice care ne fac sa transcedem realitatea apropiata! Inca o data in plus nici macar iubirea nu este de ajuns, de ce oare!? Frumoasa si povestea cu sirenele pe care Mayol o spune...
Un film care excelează la toate capitolele pentru mine. M-a lăsat fără cuvinte finalul. Singurul reproș ar fi că l-au făcut prea lung, de 3 ore, ceea ce îl face greu de vizionat din nou. Cu siguranță, dacă va apărea în rezoluție ultra hd, îl voi revedea în toată splendoarea sa.
Un film extrem de plastic, foarte buna simbioza imaginii cu muzica, dar...un film care mi-a lasat un gust de neputinta si o senzatie de tristete intensa.
Este povestea unei prietenii nascuta din copilarie intre Jacques Mayol, un baiat care nu-si gasea locul pe pamant, in timp ce marea il fascina si-l chema si Enzo Molinari, un italian cam fanfaron, care-si striga in gura mare reusitele, dar care, nici el, nu era capabil sa-si intemeieze o familie. Chemarea sirenelor era mai puternica chiar decat chemarea mamei.
Este excelent redata neputinta de a fi fericit pe pamant, cand fericirea ta este in larg si in adanc.
Putin cam lung, dar nu treneaza, jocul celor trei de exceptie! Un plus subiectiv pentru Jean Reno, care face un rol diferit fata de cele cu care ne-a obisnuit. Caci aici il joaca pe un tip galagios, dornic sa fie in mijlocul atentiei, laudaros, dar care stie sa… citeşte