Un film excepțional, cu un început ezitant, aparent plictisitor in a doua parte, dar pentru cine are răbdare păna la final, ultimele 10 minute îl fac să fie magistral mai ales ca scenariu.
Nota bene pentru ideea de bază ce traversează toată acțiunea aparent lâncedă, și care nu trebuie scăpată din vedere. Ne naștem puri dar nu putem ieși din lumea asta așa, orice am face. Pe parcursul vieții devenim suma rezultatelor acțiunilor noastre, și din păcate nu doar noi avem de suferit.
Era un cântec manifest, vechi, fredonat de copii sărmani prin transportul in comun, acum peste 30 de ani, care suna cam așa "Mamelor, din lumea întreagă, eu vă dau un singur sfat, Nu lăsați copiii în stradă, din cauza la barbat...".
Traumele nu se vindecă, ele fac răni adânci dar mai ales, pot naște monștri.
Neapărat de vazut, repet, pentru cine are răbdare și înțelege.
E bun, psihologic, cu dialoguri bune intre cele doua personaje principale, dar personal l-am abandonat dupa 20 de minute, este ingrozitor de tensionat.
Renumita psihoterapeută Susanne (Signe Egholm Olsen) este prinsă într-un coșmar când noul ei client (Anton Hjejle) se dovedește a fi un căutat criminal în serie.
alunecarea spre abis