Ii dau un 7 si e mult.Este genul de film cu o idee foarte buna,chiar originala care incepe foarte bine dar pe parcurs pierde mult, plus ca devine previzibil.Se putea scoate mult mai mult din filmul asta.
Se simte foarte bine amprenta lui Clint Eastwood.
Filmul are acea profunzime specifica filmelor regizata de Eastwood.
Iubesc genul acesta de filme care te fac sa gandesti si unde se ridic asemenea dileme precum adevarul si dreptatea.
Recomand!
Ce am vazut de fapt in cele aproape 120 de minute de Juror #2? Pai am vazut un „courtroom drama” autentic, curat, fara briz-briz-uri, fara „condimente” inutile. Un film corect realizat, aproape perfect, fara nicio eroare regizorala, cu interpretari CONVINGATOARE, fara a dramatiza excesiv, fara nicio virgula pusa in plus, fara nimic lipsa. Singurul defect al acestui film pare a fi tocmai acesta: prea putin spectaculos, prea putin Hollywood, inclusiv in final. Cine mai are timp de dileme morale? Cine mai are timp de fillosofie juridica? Cine mai are timp de un film atat de profund fara a fi nici macar un pic comercial?
Ar fi fost pacat ca regizorala cariera a marelui cineast Clint Eastwood sa se incheie cu ,,Cry macho,,. Care a fost un film bunicel dar destul de departe valoric de reusite gen ,,Unforgiven,, , ,,Million dollar baby,, , ,,Mystic river,, sau ,,Changeling,,. Iata insa ca mister Clint, care avea 93 de ani la momentul inceperii filmarilor ( acum are 94 impliniti anul trecut pe 31 mai) revine in centrul atentiei cu acest remarcabil thriller juridic facut in buna traditie a filmelor hollywoodiene de gen. Intr-adevar, filmul aduce aminte pe ici pe colo de cei doisprezece oameni furiosi ai lui Sidney Lumet insa acest fapt nu mi se pare relevant. Mai important, mai reconfortant mi s-a parut a fi sa constat ca mai exista creatori de cinema preocupati de ceea ce ar trebui sa fie valorile reale ale societatii. Bineinteles ca filmul a fost ignorat suveran la Globurile de aur si asa va fi cel mai… citeşte
Din pacate, exista un moment sebsibil în cariera marilor creatori: acela de a ști când sa spui ,nu, mulțumesc, eu ma retrag"...
E cazul lui Ridley Scott (vezi Gladiatorul 2 si nu numai), ori al Marelui Clint, cu al sau Juratul nr.2...
De la început am avut senzația ca vizionez un film romanesc de cea mai proasta factura, singura diferenta fiind limba engleza. Totul decurge fără nerv, plat, ca un fluid ce se scurge spre o gura de canal, fără a lăsa nimic în urma.
Si ce distribuție!
Toni Colette, Kiefer Sutherland, pana și ochiosul de Hoult trebuia sa asigure succesul. Din păcate, scenariul e praf și pulbere, inspirat destul de mult din "12 Angry Men". Pe parcurs s-ar fi putut recupera, însă Eastwood e intr-o pana imensa de inspirație.
Sigur, dilemă morala a celui vinovat de moartea unei femei era destul de ofertanta,… citeşte
Tipic pentru Clint Eastowwod. O premisa monumentala, alcoolism, minciuni, procese de constiinta si a nenorocit tot finalul. Ar fi trebuit sa ia exemplu de la Robert Zemekis cu Flight, care a incheiat muuult mai frumos, tot cu un alcoolic. Zemekis ne-a dat speranta tuturor alcoolicilor out there cu o trezire in constiinta, facand clar diferenta intre libertatea fizica si cea a constiintei. Si cea mai importanta pentru om, desigur. Eastwood tine garda sus. Nu imi place