Andrei Valentin pe 11 Aprilie 2007 10:41
Un film de cinci stele. Din cinci! Super film! Cu actori care joacã fantastic. Iar poºtaºul - deºi actorul este practic un anonim - iese clar în evidenþã. Chiar în faþa lui Noiret sau Cuccinotta!! Pãcat cã a murit imediat dupã film ºi nu a apucat sã observe bucuria cinefililor creaatã de el! Pãcat - din nou - cã filmul nu este mult mai des difuzat. Pentru cã meritã. Din plin!!
6 4
adelutzu pe 03 Iulie 2009 01:43
Emotionant!
Massimo Troisi nu era deloc un anonim in Italia. Pacat ca a murit asa devreme, e un actor unic in cinematografia italiana. Curatenia lui, simplitatea, farmecul, geniul lui actoricesc dau valoarea acestui film.
6 6
alali pe 11 Iulie 2009 11:57
Poetul intalneste cea mai simpla metafora din cate exista: omul modest.
Il Postino e cel mai simplu film cu putinta. Normalul, umanul si decenta sunt lucrurile care il vor dezarma pe orice privitor ce s-a postat in fotoliul din fata televizorului, in propriul camin si si-a prous a viziona acest film. Rudimentarul si firescul se intampla in fata ochilor lui, cand aceasta vrajita lumina alba ce scanteiaza pe ecran ii vor dezvalui o lume ai caror oameni saraci, aspira la ceea ce pare a le fi lor interzis. Si povestea cu printul si cu "frumoasa adormita" incepe prin clasicul "a fost odata ca niciodata...".
El ,Mario, (Massimo Troisi) o vede pe ea, Beatrice, (Maria Grazia Cucinotta) si se indragosteste ca un nebun. E momentul ca poetul, Pablo Neruda, (Philippe Noiret) sa isi exercite magia si sa ii apropie pe cei doi predestinati in ale amorului. De aici filmul capata rima unei poezii. Totul este metaforizat si transfigurat in versuri. Figurile de stil iau… citeşte
22 0
sorin.g pe 22 septembrie 2016 08:07
Da. E poezie. Bine punctst. +1
... Vezi toate comentariile (3 comentarii) ...
alali pe 2 decembrie 2023 23:44
Cu deosebita placere!
keira pe 27 Decembrie 2010 00:45
Este un film simplu si impresionant. Actorul principal, Massimo Troisi, joaca foarte bine, creand un personaj foarte simpatic prin simplitatea lui.
2 2
White.Lily pe 10 Aprilie 2012 17:56
Foarte puternic si emotionant!
De mult nu m-a mai impresionat un film in halul asta.
Michael Radford a realizat o capodopera fara doar si poate!
Nu cred ca oricine ar fi reusit sa transpuna atat de autentic relatiile interumane incat sa te sensibilizeze atat de mult, sa te faca sa rezonezi atat de mult cu personajul principal.
Dupa vizionarea filmului a urmat o tacere lunga. M-am simtit pur si simplu coplesita si ma gandeam....cat de mult poate sa aive cineva un impact asupra vietii altcuiva...si acel cineva habar sa nu aive.
Un film obligatoriu de vazut si o lectie de viata impresionanta! Pacat ca a luat Oscarul doar pentru coloana sonora. Merita mult mai multa recunoastere!
6 2
sorin.g pe 22 septembrie 2016 08:09
Si pe mine m-a impresionat tare de tot.
Iulidesprefilme pe 24 Decembrie 2012 18:35
Îmi voi aminti mereu cu plăcere de acest film cu Masimo Troisi.
2 4
Kuhaylan pe 29 Decembrie 2012 11:44
892
...........................................................................
0 11
Theodor2011 pe 13 iulie 2015 14:53
Nu stiu de ce pui tu la fiecare ''review'' multe cifre de 0. Ce vrea sa insemne? Ce faci tu e bataie de joc. Cred ca vrea sa insemne ca atat este IQ'ul tau, 0. Acum m-am prins.
mitso pe 02 Februarie 2017 20:33
Poezia din noi
Un film european incantator|!| La ora si anul in care scriu, acum, am reusit sa vad si sa traiesc o astfel de poezie cinematografica!
Personajul principal, Mario Ruopollo induioseaza si atrage prin simplitatea sa autentica si mintea sa curioasa, oferind pe tot parcursul filmului impresia ca isi joaca propriul rol, atat de natural si de firesc joaca. Filmul mi-a adus de multe ori zambetul pe buze, caci pe vremea aceea, m-am interesat putin pe net de perioada exilarii lui Pablo Neruda si era in 1948, locuitorii insulitei italiene nu stiau ce sunt acelea ``metafore`` si multi nu stiau a scrie si a citi. Filmul este in toata splendoara sa, o simfonie de emotii, preludii, o coloana sonora care se impleteste perfect cu armonia povestii.

Ps. O replica din film, spusa de Pablo Neruda: ``Cand incepi sa explici poezia, devine banala.`` E acelasi lucrul si cu filmul asta !!
citeşte
0 0
Ghemot pe 28 Aprilie 2017 23:52
Trebuie să recunosc că nu m-a impresionat foarte mult. Spune o poveste interesantă, dar nu transpune un farmec bazat pe emoție.
0 0
borisvultur pe 30 Iunie 2017 23:32
Metafore
Există câteva filme pe care le revăd în fiecare an. Printre ele e și IL POSTINO. Pentru poezia împărtășită, pentru magia cuvintelor, pentru ritmul care e „ca o barcă legănată de cuvinte”, pentru actorul -regizor Troisi, mort imediat după filmări - personajul Mario e inconfundabil, cu o voce timidă, spartă, sacră...
0 1
lili22 pe 05 Noiembrie 2018 22:54
O poveste simpla filmata intr-un decor splendid iar actorul care l-a creat pe simpaticul postas a fost fabulos.
0 1