klute pe 26 Septembrie 2016 19:09

Demn de notat, tocmai pentru că e foarte rar, un film american cu un mesaj atît de pesimist, după cum notabilă este și regia lui John Frankenheimer, cu trecerile sale abrupte, ca niște bobîrnace peste fruntea celui căzut în visare, de la scene poetice la scene prozaice, de la splendoare la mizerie. Personajul lui Gregory Peck afirmă la un moment dat despre o clădire de tribunal că nu crede că a fost vreodată nouă, aruncînd astfel o umbră de îndoială asupra a tot ceea ce ne ispitește prin caracterul său de noutate ori prin aerul său juvenil. Mă gîndesc că asta a reprezentat o insultă inacceptabilă pentru publicul din The New World.