mihaelatb pe 08 Noiembrie 2020 08:18

spoiler

Unul din filmele slabe ale lui Vittorio De Sica. Cand calitatea a fost inlocuita de patriotism. Ramanerea lui, plata sacrificiului, salvarea vietii si recompensarea cu o alta viata, mi s-au parut teribil de fortat lacrimogene. Sigur ca au fost cazuri reale, dar sigur ca s-au transformat in drame. cand trezirea la realitate s-a facut. Atitudinea lui Antonio de a ramane mi s-a parut asemanatoare cu decizia lui Raymond Greenwood, din White Nights (1985), numai ca aici , daca decizia este definitiva, nu mai este nici un Baryshnikov, ca sa-l ajute.

0

1

balta67verde pe 02 Noiembrie 2016 16:06

Au existat cazuri destule

Un film excelent, l-am vazut acum cateva luni pentru prima oara si Loren & Mastroianni m-au impresionat prin rolurile excelent jucate. Chiar daca unora nu le vine a crede, in URSS au trait mii de cetateni straini din tarile vestice, comunisti convinsi care credeau ca vor fi primiti cu bratele deschise. Ca sa nu mai punem emigrantii politici din tari ca Chile (Pinochet) si chiar si americani (Lee Harvey Oswald). Ana Pauker a fost si ea straina, nu-i asa ? Se stie de foarte multi dezertori din Wehrmacht care au ramas in URSS sub nume fals (de obicei oameni care sau indragostit de o femeie). Nevermind ... e o chestie politica care nu merita discutii si certuri ... eu nu m-as fi dus sa locuiesc acolo. Ar mai fi destule exemple si in prezent, multi europeni si americani care traiesc in Corea de Nord ... si acolo chiar ca e nebunie

1

dynyan pe 9 decembrie 2016 13:20

Ar mai fi si situatia celor care la intrebarea "de ce nu te-ai intors?, raspundeau : "-la ce sa ma intorc? nu ma mai astepta nimeni", simtindu-se probabil dezamagiti, tradati, parasiti de cei dragi de acasa, sotii, iubite, etc ... cum de altfel a raspuns si italianul pe care Giovana in intalneste

balta67verde pe 9 decembrie 2016 17:05

Asa este cum spui. Multi nu mai aveau la cine sa se intoarca deoarece familia murise sub bombele inamicului (Germania) , altii primisera scrisori de divort de acasa, etc, etc.

Iulidesprefilme pe 26 Ianuarie 2014 16:18

Am revăzut filmul "Floarea soarelui" şi n-am crezut c-o să-mi ţină atenţia trează şi o să mă impresioneze la fel de mult ca altădată...Regizorul filmului, Vittorio De Sica a fost un maestru al cinematografiei italiene, actorii Sophia Loren, Marcello Mastroianni, Lyudmila Savelyeva sunt impecabili în rolurile lor dramatice, cu mare încărcătură psihologică, iar subiectul este emoţionant, tulburător...o poveste de iubire frântă din cauza războiului...eu întreb: cine şi-a iubit mai mult alesul/ aleasa? Giovanna sau Antonio? Eu cred că dragostea ei a fost mai puternică decât a lui...dar ca să-l înţelegi pe el trebuie să fi rămas rănit, neajutorat, în zăpadă, pe un câmp de luptă bântuit de moarte...un înger salvator, sub chipul unei rusoaice cu suflet mare şi ochi albaştri, strălucitori, i-a redat viaţa şi o altă dragoste...

4

cezarika21 pe 26 Ianuarie 2014 09:24

Destine distruse de război

Numai cine a trăit războiul poate să-l şi înţeleagă. Tinerii Antonio şi Giovanna încearcă să-şi realizeze o familie, dar războiul le modifică destinele în mod dramatic. Destinul lui Antonio ar fi fost să moară îngheţat pe câmpurile înzăpezite din Rusia, iar soţia italiancă ar fi trebuit să-l plângă tot restul vieţii. Tânăra Maşa intervine în acest joc al destinului şi-l salvează, dându-i o nouă viaţă alături de ea. Pe de altă parte, nici Giovanna nu-şi acceptă propriul destin şi decide să-l caute, găsindu-l într-un final. Destinele ambilor s-au schimbat însă, iar dragostea nu mai este suficientă pentru a-i aduce împreună.

Sophia Loren interpretează foarte veridic femeia care nu-şi acceptă destinul de a fi văduvă. Dragostea care a adus-o alături de Antonio o îndeamnă să meargă în căutarea lui aşa cum Vitoria… citeşte

13

5

Iulidesprefilme pe 26 ianuarie 2014 16:05

Un comentariu foarte bun. L-am citit cu plăcere şi în acord cu toate afirmaţiile!...

Carcotas pe 4 mai 2021 16:18

Este intr-adevar o poveste frumoasa ,bine transpusa filmic. Daca jocul protagonistilor este uneori fortat ,personajele secundare bine alese si indrumate aduc un plus de credibilitate.l Metafora cu flamura rosie filfaind pe cimpul de lupta si pe intregul ecran mi-a dat fiori.

cosmin_kedii pe 28 Februarie 2013 12:31

Un film frumos, cu o poveste de dragoste spulberata de război.

1

6

lili22 pe 16 Octombrie 2012 20:42

filmul este o coproductie italiano-sovietica

Cred ca in perioada aceea erau comunistii italieni in guvern, de s-a facut coproductia asta.Filmul e mediocru, daca cineva e atit de prost sa creada ca un italian ajuns prizonier la rusi devine cetatean sovietic cu acte in regula, nevasta, copil pina il gaseste prima nevasta in Uniunea Sovietica.Propaganda comunista.

0

16

Rose pe 24 ianuarie 2014 10:04

Cineva trebuie să fie foarte prost dacă vede în acest film doar "propagandă comunistă". Ideea de bază e războiul şi tragediile declanşate de acesta. Nu contează în primul rând ţările în care se desfăşoară acţiunea şi orientarea politică. Este remarcabilă hotărârea şi perseverenţa eroinei principale, interpretată de Sophia Loren, care nu renunţă la speranţă şi îşi caută soţul, pornind în necunoscut. Sophia Loren şi Marcello Mastroiani interpretează excepţional rolurile din acest film, diferite de cele în care i-am văzut de obicei. Sophia Loren nu este aici o divă stălucitoare, care atrage privirile bărbaţilor, ci o femeie simplă, dar hotărâtă, iar Marcello Mastroiani nu mai este "cuceritorul", ci un bărbat care a trecut printr-o experienţă înspăimântătoare-războiul-fiind pe punctul de a muri îngheţat, în zăpadă. Sunt scene emoţionante, e vorba de o situaţie de viaţă care poate să apară în orice război, indiferent unde se desfăşoară acesta.

... Vezi toate comentariile (5 comentarii) ...

dynyan pe 9 decembrie 2016 13:28

comentariul mi se pare exagerat, nu e deloc neverosmil ca cetateanul italian renascut in Rusia sa decida sa ramana acolo, sa-si urmeze noul destin, alaturi de tanara care l-a salvat...nemaivorbind de penuria de barbati din Rusia dupa razboi ! Se remarca si in film ca satele sunt locuite mai ales de femei, tinere, batrane, dar singure, deci devotamentul rusoaicei e justificat si rasplatit pe masura