Nu pot sa îi dau o notă, pentru că nu am reușit nici măcar să îl termin. Din păcate, faptul că Sally Field are rolul principal nu este suficient cu un scenariu atât de slab și pueril.
Max Greenfield nu-i asa o bunaciune, dar pot sa inteleg de ce o mamaita excentrica precum Doris ar putea face o obsesie pentru el : singuratatea e boala grea. Si daca la tinerete ai dormit pe tine in loc sa traiesti la maxim, sa iubesti zgomotos, pana uiti de tine, la batranete, cand ajungi singur, ce poti face altceva decat sa visezi la ceea ce au altii ? E si deprimant filmul, dar si comico-penibil. Deprimant, pentru ca orice om ar trebui sa aiba la batranete pe cineva. Macar o pisica, un catel, un porcusor de Guinea. Comico-penibil, pentru ca e nasol sa vrei la batranete ceea ce n-ai putut avea la tinerete. Si sa indraznesti sa faci ce n-ai indraznit sa faci cand erai tinerel si, teoretic, fara minte. Atunci ti se iarta aproape orice. Dar la batranete ? Mie mi-a placut ca filmul poate fi privit din mai multe unghiuri : cei/cele care se regasesc total sau partial in Doris o vor privi… citeşte
Viata bate filmul!!! Cate exemple avem de femei in varsta CASATORITE cu barbati tineri! Nu e dureros deloc acest film, din contra e un exemplu ca daca iti doresti ,,imposibilul,, el poate deveni posibil!
Foarte dureros mi s-a parut acest scenariu al unei femei care spera inca la iubire si creeaza adevarate scenarii posibile pentru o iubire imposibila...
Desi Sally Field joaca de nota 10, un asemenea basm este ultraexagerat. Mult mai putin exagerat era daca personajul principal ar fi fost un barbat mai varstnic dar care totusi sa nu-si arate fizic vorbind varsta reala.
O comedioara, despre a fi "obsedat indragostit " de cineva. Sally Field joaca exceptional, si ne arata ca asta se poate intampla la ... orice varsta! :)