balta67verde pe 06 Februarie 2019 11:23
Un film foarte bun, actori de superclasa, un Visconti genial.
0 0
user-5ae0ef8766fc6 pe 06 Februarie 2019 01:33
As dori sa imi exprim aprecierea fata de comentariile din aceasta pagina, sunt ele însele mici capodopere. Felicitări, sunteți cu adevarat pasionați de arta cinematografică, oameni inteligenti si cu bun gust! O mica observatie: forma corecta este: "descendent al unei familii..." De-abia astept sa vad si eu filmul, azi pe TVR 2, la Cinematecă!
0 0
into_the_labyrinth pe 13 Aprilie 2018 03:17
După părerea mea, una dintre capodoperele cinematografiei mondiale, în special pentru profunzimea sa. ”Grup de familie într-un interior” nu este doar povestea interacţiunii unui bătrân intelectual singuratic cu un grup cu care nu părea a avea prea multe tangenţe, ci deschide, de la acest punct de plecare, multiple universuri: al înstrăinării, al conflictelor, al frivolităţii - şi aşa mai departe. Este un joc psihologic care ia naştere, şi poate că fiecare are ceva de învăţat de la celălalt, numai că, din păcate, fiecare este preocupat prea mult de propriul ”eu”, de a avea ultimul cuvânt. Întregul film, dar mai ales dialogurile purtate cu ocazia mesei de la sfârşit sunt prilejul unor analize sclipitoare asupra unei societăţi aflate în ruină, asupra cauzelor ratării existenţiale. Profesorul se retrage într-o izolare vecină cu a unui păianjen… citeşte
4 1
cezarika21 pe 12 Aprilie 2018 11:32
Scurt contact între vechi și nou
Penultimul film al lui Visconti prezintă publicului o meditație cu privire la tinerețe și bătrânețe, la viciu și la abstinență, precum și la apropierea morții. Urmează, de fapt, linia ultimelor producții viscontiene în care pasiunea dusă până la nebunie se confrunta cu apropierea morții precum în „Moarte la Veneția” (1971) și „Ludwig” (1973). Spectatorii pătrund în culisele unei lumi aristocrate cunoscute foarte bine de cineast, descendent el însuși dintr-o familie cu un trecut lung și tumultuos. În acel univers inaccesibil din exterior are loc o confruntare a vechiului cu noul, a trecutului cu prezentul, oarecum asemănătoare dintr-un punct de vedere cu cea din „Ghepardul” (1963).

Profesorul interpretat de Burt Lancaster este aici, la fel ca în „Ghepardul”, un personaj anacronic, superior intelectual, dar învechit, o relicvă… citeşte
2 4
lili22 pe 24 Ianuarie 2015 22:29
un film fascinant
Unul din ultimele realizate de Visconti, cu o distributie de zile mari, aceeasi actori intilniti in filmele anterioare, mai putin Helmuth Berger care il inlocuise pe Delon in topul preferatilor regizorului.Din pacate am vazut o copie vorbita in engleza, ceea ce m-a iritat.
O capodopera extrem de actuala.Cei cu simt de observatie vor remarca iubirea pe care o simte profesorul fata de Konrad.Aceeasi pe care o simtea Visconti fata de iubitul sau Helmuth.
A fost invitata Audrey Hepburn pentru rolul frivolei doamne dar aceasta a refuzat rolul motivand ca nu poate juca un asemenea personaj imoral.
2 5
Iulidesprefilme pe 05 Iunie 2013 19:32
Un film în care fiecare amănunt este o săgeată care indică un drum de urmat...
0 3
cosmin742000 pe 18 Mai 2012 11:13
Un excelent film de arta al unui mare regizor interpretat de mari actori
3 5