O coproductie italiano-francezo germana si nu americana cum gresit ne informeaza cinemagia (nu ca ar fi prima data) excelenta , de u dramatism profund, in care este vorba de suferintele populatiei germane nevinovate de dupa ww2.
Suferinţa poporului german văzută ca o consecinţă a laşităţii şi oportunismului său
Primii ani de după cel de-al doilea război mondial au fost deosebit de grei pentru locuitorii Germaniei. Oraşe întregi erau distruse de bombardamentele aliate, lipseau alimentele şi produsele de primă necesitate, locuinţele utilizabile erau foarte puţine, iar mulţi localnici se temeau că vor avea de suferit din cauza asocierii tuturor germanilor cu criminalii de război nazişti. Dintre oraşele germane cel mai mult a avut de suferit Berlinul, capitala ţării şi locul în care s-a aflat ultima ascunzătoare a lui Hitler.
Afirmând că nu-şi doreşte să acuze poporul german de crimele naziste, regizorul Roberto Rossellini îşi poartă spectatorii prin ruinele Berlinului postbelic, urmărind lupta pentru supravieţuire a familiei Kohler prin ochii micului Edmund, un băiat în vârstă de 13 ani nevoit să abandoneze şcoala şi să efectueze diferite treburi… citeşte
Poporul german a fost las si oportunist? Dar noi, care am suportat zeci de ani comunismul stalinist si apoi pe Ceausescu, cum am fost? De altfel sa consideri ca un popor este mai las decat altul suna a rasism!
eduard-stefan noi am fost , suntem si vomfi un popor las ,,dar nu pt ca am "suportat" comunismul" ci pentru ca noi am fost primii care ne-am predat rusilor la Stalingrad , asta neluand in considerare ca daca aveam ceva curaj , trebuia sa nu ne aliem cu nemtii de la bun inceput
Capodoperă printre capodopere ale cinematografiei.Berlin este filmat remarcabil ca un documentar cu privire la situația din Germania, unde există neînțelegere, un coșmar în fiecare zi
Mi s-a parut interesant mai ales datorita imaginilor din Berlinul distrus de razboi. Dezumanizarea ca produs al anilor de razboi si de foamete, vazuta cu ochii unui contemporan (si nu in vreun documentar realizat cateva zeci de ani mai tarziu) este alt motiv pentru a vedea filmul lui Rossellini.