acest film ma impresionat datorita catarsisiului pe care il raspandeste.
este emotionant si te face sa visezi si sa te gandesti cu nostalgie la propriile tale idealuri.
lars von trier este din nou inovator si nonconformist.este un alt fel de musical.este un musical despre musicaluri.
acest film ma facut sa ma indragostesc de muzica cantaretei bjork si sa apreciea talentul lui lars von trier.merita sa vezi un astfel de film pentru ca daca te vei stradui sa intelegi subtilitatile iti va redirectiona viata.
0
2
colinx
pe 05 Martie 2007 14:42
AM REVAZUT DE CURAND FILMUL si acum ca cunosc mai bine si muzica din film am fost si mai visator ca de obicei.bineinteles ca la o a doua vizionare intelegi mai multe.de exemplu, m-a impresionat asemanarea selmei cu iisus in anumite privinte.finalul este unul neasteptat pentru un musical, dar pana la urma cred ca am facut o pasiune pentru filmele in care personajul principal moare...
Viaţa poate fi trăit în ritm de dans, spunea la un moment dat Fred Astaire. O ilustrare fericită a acestei maxime este oferită de regizorul danez Lars von Trier in Dancer in the Dark (2000). Realizat la intersecţia dintre film, dramă şi musical, filmul lui von Trier impresionează de la primul cadru prin insolitul imaginii, mişcarea camerei efectuată aparent de un amator şi construcţia epică a naraţiunii.
Selma (Bjork) este o lucrătoare de origine cehă pasionată de comediile muzicale. Confruntată cu iminenta pierdere a vederii, Selma încearcă să economisească suficienţi de mulţi bani pentru o operaţie menită să -l salveze pe fiul ei de la aceeaşi problemă. Acest ideal devine singurul motiv pentru care ea trăieşte şi atunci când Bill (David Morse), cel care îi închiriase rulota unde trăia, îi fură economiile pentru a putea să -şi… citeşte
Ce oda mai grandioasa pentru muzica, decat folosirea ei ca insula pustie intr-un ocean de griji si suferinte si ca ultim refugiu in calea unei alienari iminente?
Acest musical despre musicaluri da un cu totul alt rol si sens muzicii.
Astfel ca personajul, jucat impecabil de o foarte talentata actrito-cantareata Bjork, in momentele dificile, aflate la tot pasul, viseaza muzica si traieste muzica, intrand intr-o alta lume, o lume a imaginatiei ei, aflata in total antagonism cu lumea stearsa din exterior si care o ajuta sa ramana puternica.
De altfel aceste momente muzicale sunt singurele care ne aduc aminte ca privim un film si nu asistam ca observatori, din vreun colt intunecat - si mai intunecat - al actiunii.
Aceasta pelicula, in care angoasa pare a fi sentimentul dominant, trimite la tragediile grecesti, in care personajele isi continua drumul de tren deraiat,… citeşte
„Dansînd cu noaptea” este unul dintre cele mai stranii, cele mai șocante și cele mai emoționante filme ce au fost filmate vreodată. Ciudățeniile se succed pe tot parcursul filmului. În momentul cînd am terminat să-l vizionez mi-am zis că nu mi-a plăcut însă...
Aș dori să fac o introspecție în sine însuși ca să pot descoperi de ce chiar și necătînd la faptul că nu mi-a plăcut filmul îi pun o astfel de notă. Deodată apare o nouă întrebare dar de ce trebuie să placă filmul? Ca să pui o notă mare filmului nui neapărat să-ți placă. Ei bine asta nu se referă la marea majoritate a filmurilor, însă această peliculă filmată de excelentul Lars von Trier este o excepție binedefinită. Să lăsăm pe un timp oarecare închipuirile despre aceea ce sentimente vrea să ne producă acest film... Și să încercăm un pic să privim… citeşte
"poveste unui om este povestea unui esec" - Emile Zola.
Eu sunt uimit mereu de cei care stiu sa povesteasca cu atata intensitate vietile, esecurile, povestile unor oameni.
Lars von Trier este unul din povestitorii de exceptie, iar Björk Guðmundsdóttir interpreteaza uluitor si cutremurator drama unei femei, a unei mame.
Filmul este facut cu 2 ani inaintea extraordinarului film Chicago! (de cand l-am vazut m-am tot intrebat cum de i-a venit ideea geniala lui Rob Marshall...).
un film extraordinar , printre primele care l-au ridicat pe regizorul Lars von Trier la rangul de mare creator ! un film atat de profund , care nu te poate lasa rece ! si pana si cantecele prezente in film il fac si mai fascinant , in loc sa ii scada dramatismul . femeia reusea sa evadeze prin cantec de lumea cruda in care se afla , reusind sa pastreze o speranta chiar si dupa ce fusese inselata in cel mai cumplit mod ! iar pana si acel ultim cantec , atat de exceptional este , incat iti ramane in minte mult timp dupa terminarea filmului ! este exceptional , si nu merita ratat sub nicio forma !
Dancer in the Dark este unul dintre filmele mele preferate din toate timpurile. Performanță excelentă de Bjork (surprinzător de excelent, ) și direcția de geniu de Lars von Trier, un lucru perfect pentru a face una dintre cele mai bune filme care au onorat ecranul filmului. Intens deranjant, dar intens plăcut și plină de satisfacții
un film bun , dar nu exceptional . Se pare ca melodramele le reusesc mai bine celor de la bollywood....Sa zicem nota 7 de incurajare....
Ar fi de remarcat Bjork care si-a jucat destul de bine rolul , dar nu este chiar asa de surprinzator: o fi filmat ceva videoclipuri la viata ei !!! Bine , mai stiu eu unele care canta si au jucat in filme pe care inca nu le-am notat inca cu 3....
Iar de enervat , ce mai mult m-a enervat tehnica de filmare:Zici ca au filmat tot filmul cu telefonul !! Adica au avut o singura camera , dar si aia fara zoom !!!Bine , sunt sigur ca acest mod de filmare a fost intentionat , dar mie nu mi-a placut, ce sa fac acum....
(Sau ca sa fiu in ton cu alte comentarii , iata esentialul :Demitizarea exaustiva si relational cadoc. Incongruenta fenomenologica si introspectiv cromatic. )
”Voiam doar să ţin un bebeluș ȋn braţe” (atenţie, spoilere !)
Despre sadismul psihologic cu care Lars von Trier ţine să ȋși tortureze spectatorii prin creaţiile sale artistice știam din filmele vizionate anterior, dar cu toate acestea nu am fost deloc pregătită pentru reprezentaţia la care am asistat de curând. Un spectacol prezentat ȋn bună parte pe note muzicale, valorificând astfel timbrul vocal unic al islandezei Bjork, răsplătită cu premii prestigioase pentru jocul strălucit din film.
De altfel, pentru eroina pe care o interpretează, comedia muzicală este lumea ideală ȋn care și-ar dori să se afle pentru că, spune ea, ȋntr-un asemenea spectacol nimic rău nu se poate ȋntâmpla. Şi o vedem la ȋnceputul filmului repetând cu frenezie un fragment din „Sunetul muzicii”, ce urmează a fi pus ȋn scenă cu ea ȋn rolul guvernantei. Nu-i de mirare că ȋși caută refugiu ȋntr-o lume imaginară, atâta… citeşte
este emotionant si te face sa visezi si sa te gandesti cu nostalgie la propriile tale idealuri.
lars von trier este din nou inovator si nonconformist.este un alt fel de musical.este un musical despre musicaluri.
acest film ma facut sa ma indragostesc de muzica cantaretei bjork si sa apreciea talentul lui lars von trier.merita sa vezi un astfel de film pentru ca daca te vei stradui sa intelegi subtilitatile iti va redirectiona viata.