| 0 |
|
0 |
|
|
| 2 |
|
1 |
|
|
| 0 |
|
0 |
|
|
| 0 |
|
0 |
|
|
| 0 |
|
0 |
|
|
| 1 |
|
0 |
|
|
| 1 |
|
0 |
|
|
| 1 |
|
0 |
|
|
| 1 |
|
4 |
|
|
| 2 |
|
4 |
|
|
| 3 |
|
2 |
|
|
| 3 |
|
3 |
|
|
| 5 |
|
8 |
|
|
bainca
pe 15 octombrie 2024 06:55
| 3 |
|
6 |
|
|
La un moment dat, in a doua parte a filmului, m-am surpins ca ma intreb si eu: “Doamne, ce film dement! De ce ma uit la asa ceva?!”.
Insa ulterior, citind despre el si rumegand, am realizat ca in spatele imaginilor sangeroase si violente se ascunde un mare adevar.
Atunci cand ai trecut prin traume severe in copilarie, ai doua optiuni: sa fii victima abuzului in continuare in viata de adult sau sa devii la randul tau abuzator.
Iar cele doua personaje principale ne arata cat se poate de evident asta.
Frida ajunge sa devina victima lui Slater. Ceea ce chiar e chiar ironic, avand in vedere ca chiar ea marturiseste ca “Terapia este o prostie egoista. De ce as plati pe cineva sa-i povestesc cum mama a incercat sa se sinucida in fata mea? E ok. Am supravietuit, sunt… citeşte