mihaelatb pe 06 Aprilie 2022 23:58
Intr-o Italie posbelica, una din optiunile fetelor frumoase era cinematografia. Un casting sau castigarea unui concurs de miss si gata, saracia era invinsa. Cinematografia insa era si colacul de salvare al mamelor cu pretentii de a avea copii extraordinari. Si cum fiecare mama isi crede copilul cel mai... Maddalena Cecconi nu face nici ea exceptie asa ca-si canalizeaza toate eforturile pentru a-si face din fetita, o vedeta. Toate frustrarile acumulate de mama, vor fi rezolvate cand fetita va ajunge vedeta. Dar drumul este destul de greu, caci nu are sustinerea sotului, este deceptionata de tot felul de oameni care vor sa profite de pe urma acestui vis al Maddalenei. Iar cea mica,se supune fara sa cracneasca la toate ideile sfatuitorilor mamei, Cam asta este realitatea implacabila din cetatea filmului, prezentata de aristocratul cinematografiei italiene.Distributia este excelenta caci… citeşte
0 1
into_the_labyrinth pe 28 Iulie 2018 03:27
Luchino Visconti, cunoscut cinefililor mai cu seamă prin capodoperele ”Ghepardul”, ”Moarte la Veneţia”, ”Rocco şi fraţii săi” sau ”Grup de familie într-un interior”, poate unul dintre ultimii mari aristocraţi ai cinematografiei, şi care avea însuşirea rară de a transforma un subiect comun în ceva de excepţie, ca şi cum s-ar fi folosit de o baghetă magică, este realizatorul şi al altor pelicule de valoare, poate nu la fel de discutate şi mediatizate.
”Bellissima” este un film considerat tipic pentru neorealismul italian, dar nu se rezumă la a prezenta realitatea brută. După o părere personală, Visconti este genial nu neapărat prin modul în care abordează un subiect (atâţia alţii ar fi putut să o facă), ci prin problemele pe care le ridică. Asta dincolo de ştiinţa cinematografică în general.
În debut, Bellissima pare un… citeşte
2 3
lili22 pe 22 Iulie 2018 22:34
Un film foarte bun, cu un scenariu extraordinar. Magnani e fenomenala in rol.
0 1
victor_homescu pe 20 Octombrie 2017 18:35
Considerat de critici drept un film tipic neorealist, "Bellissima", în traducere "Cea Mai Frumoasă", sub pretextul unei povești de pe platourile de filmare este o analiză dură a societăţii italiene aflată în plină reconstrucţie după al doilea război mondial. Maddalena Cecconi, interpretată de Ana Magnani, sătulă de sărăcie și greutăţile cotidiene hotărăște să-i asigure fiicei sale un viitor prosper de vedetă sub lumina reflectoarelor și o înscrie la un concurs de selecţie pentru un rol în noul film care urmează să fie produs în studiourile Cinecitta. Pentru a-și vedea visul cu ochii are de luptat cu cinismul și corupţia din lumea filmului dar și cu prejudecăţile și lipsa de înţelegere a propriei familii. În film apar și directorul de producţie Vittorio Glori și Alessandro Blasetti, regizor atât în rol și în viaţa reală, a cărui… citeşte
1 2
cezarika21 pe 09 Martie 2015 20:37
O luptă disperată pentru un viitor mai bun
Poate cel mai neorealist film al lui Visconti, "Bellissima" este povestea visului unei femei modeste dintr-o mahala a Romei că va putea să-i ofere fiicei sale o viaţă cu mult mai bună decât o are ea. Plecată în viaţă cu multe speranţe, inimoasa Maddalena Cecconi (interpretată magistral de Anna Magnani) este copleşită de sărăcie şi de lipsurile vieţii de zi cu zi şi hotărăşte de una singură ca fiica ei, Maria, să aibă parte de un viitor prosper şi lipsit de griji. Fără a-şi întreba soţul şi nici măcar pe micuţă, femeia îşi înscrie copila la o selecţie pentru un rol într-un film. Pe măsură ce timpul trece, Maddalena înţelege că Cinecittà este un loc rece, imoral şi lipsit de suflet, care zdrobeşte cu cinism şi fără milă visele celor care intră acolo.

Regizorul Luchino Visconti (un aristocrat convertit la marxism după ce a… citeşte
11 3
zeno.marin pe 28 Decembrie 2014 02:33
El Zorab
Exista filme, din categoria capodoperelor, despre care e mai bine sa nu scrii nimic, din respect. Respect fata de un mare regizor si fata de o actrita colosala: Anna Magnani care, in viata reala a trait drama de a avea un singur copil, grav bolnav, cu handicap. Amintirea peliculei e un pic fragmentata de trecerea timpului de cand am vazut-o, insa imi ramane in minte scena dramatica cu fetita plangand. Ma gandesc si acum ca in zilele noastre cineva si-ar fi pus problema unui abuz din partea regizorului. Alftel de unde atata realism?... Cum spuneam, nu voi elabora mai mult, pentru ca nu e cazul. Filmul e obligatoriu pentru oricine gusta un film de exceptie.
Totusi o ultima remarca - mi se pare greu sa nu asociezi finalul fimului cu tema din El Zorab:
"Sa-ntoarce apoi cu ochi pagani
Si-arunca fierul crunt din mani"...
3 4
stalex pe 18 Iunie 2013 22:26
In mare parte (mai putin finalul, cu inevitabila etica anti-capitalista), mai mult Anna Magnani decat Visconti. Asa incat avem mai putina poezie si mai multa ... galagie. Un caz de intalnire intre un mare actor si un mare regizor, in care actorul ia prim-planul. Iar Anna Magnani n-o fi ea chiar bellissima, dar cu siguranta e fortiiiiiiiissima.
1 2
zeno.marin pe 1 iulie 2013 14:00
Mare actrita intr-adevar. De o forta colosala. Recent am vazut Mamma Roma (1962) de Pasolini...
cosmin_kedii pe 09 Aprilie 2013 18:59
Mare film de Visconti. Foarte bine jucat, interesant și distractiv.
1 6
zeno.marin pe 28 decembrie 2014 02:07
Hai pe bune Cosmin, fara gluma, ce a fost distractiv in filmul asta?... Esti sigur ca asta e filmul pe care l-ai vazut si nu e vreo confuzie?
Iulidesprefilme pe 07 Octombrie 2012 13:24
Un film extrem de emoţionant, de sensibil, şi în acelaşi timp un film dur, nemilos despre un vis neîmplinit în cetatea filmului italian. Anna Magnani este impresionantă, te face să râzi şi să plângi...
1 2