Eu am inceput sa vad trilogia de la sfârșit la cap ???? After before m-a cucerit prin naturalețea conversatiilor și prin adevărul celor discutate. Before sunset, păstrează, ca să zic asa, aceeași naturalețe ( nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul), însă discuțiile sunt puțin mai haotice. Pe undeva e normal având în vedere ca în aceasta parte ambii protagoniști erau mai tineri.
Foarte interesant și relaxant filmul..este ca o piesă de teatru..filmul se axează strict pe discuția dintre două personaje cu dialoguri amuzante, depănând amintiri frumoase în care sunt convins că oricine s-ar regăsi, îl recomand tuturor..
Un inceput bunicel,apoi are o continuare ciudata si cu fel si fel de discutii aberante. Spre finalul filmulul simti incheierea sa ,aceasta fiind una de neinteles. O porcarie de film
Filmul reprezinta a doua parte al povestirii romantice, traita intens acum ceva vreme, in care gasim o retraire profunda a sentimentelor de dragoste, in prezent, intr-o cu totul alta conjunctura matrimoniala.
Desi incepuse la fel ca prima parte ,mai lent,si credeam ca este mai slab,insa pana la urma a fost la fel de intersant ca primul,ba poate mai intersant,avand in vedere faptul ca este continuat la 9 ani distanta ! Acum vreau sa urmaresc si partea a 3 a,sa vedem cum se incheie aceasta triologie super intersanta,cu totul si cu totul ceva unic !
recomand sa fugi tare din sala de la filmul asta inainte sa treaca primul sfert de ora,si asta desi e un pic mai ok ca prima parte aia din Viena care m-a plictistit crunt . film de tipe te doare capul
I guess it's less painful to put certain things away than to live with it!
O continuare asteptată! Aceleaşi personaje deschise şi nealterate de idei preconcepute care se simt conectate de la primul schimb de priviri. Idila efemeră trăită în Viena rămâne în amintirea celor doi ca o amprentă, ca cea mai luminoasă perioadă din viaţa lor, iar în momentul reîntâlnirii scânteia se reaprinde şi cei doi încercă să se redescopere, să regăsească acea persoana întânită în tren şi care la momentul respectiv părea că este tot ce şi-au dorit. Filmul se ridică la aşteptări şi a fost o plăcere să-l urmăresc.
Min. 33 “(…) Câteodatã pun lucruri în sertare în mintea mea si uit de ele.
Este mai putin dureros sã dai la o parte lucrurile decât sã trãiesti cu ele.
Min. 34: Amintirea este un lucru minunat dacã nu trebuie sã te confrunti cu trecutul.(…)
Min 56: Chiar si sã fiu singurã este mai bine decât sã stau lângã un iubit
si sã mã simt singurã.
(…) Mi-a amintit cât eram de romanticã...
cât de mult credeam în lucruri... iar acum nu mai cred în nimic
(…) Într-un fel am investit tot
Min 58: Nu poti trãi încercând sa eviti durerea...
Min 62: trebuie sã existe mai multã dragoste decât angajament (…)
Min 71: Chiar si mâine, în alte brate
Inima mea va fi a ta pânã la moarte (…)”
Continuare a lui "Before Sunrise" (1995), acest film relatează întâlnirea întâmplătoare la Paris după 9 ani a celor doi foşti studenţi care se cunoscuseră într-un tren şi trăiseră la Viena o frumoasă poveste de dragoste de o noapte. Timpul a trecut, dar ei au rămas aceleaşi personaje fascinante. Conversaţiile nu mai au aceeaşi inocenţă şi aceeaşi pasiune ca în primul film şi sunt pe alocuri greu de urmărit; în plus, sunt mai vulgare şi denotă uneori snobism.
Personajele spun că trăiesc prezentul, dar nu fac decât să vorbească, deşi ar putea să se exprime şi nonverbal. Autorii filmului au exagerat cu acest tip de interacţiune, pentru că toţi oamenii au nevoie şi de momente de reflecţie, nu numai de discuţii. Părerea mea este că personajele îşi complică mult propriile vieţi. For God's sake, se află în Paris, oraşul iubirii,… citeşte
o continuare nu la fel de reusita ca si prima zic eu,are destule momente de plictiseala pe cand primul te tine langa eran oricum merita vizionat doar daca esti fan al primei parti nota 7
O foarte buna continuare la Before Sunrise, din nou cu Ethan Hawke intr-un rol impecabil. Partea cea mai buna o reprezinta finalul, care deviaza de la norma hollywoodiana si mai ales contrasteaza cu finalul la care te duce cu gandul chiar filmul.
E frumoasa si continuarea,insa mai slabuta decat prima parte, Before sunrise! Sfarsitul te pune pe ganduri,oare cei doi au ramas impreuna de data aceasta?
merita vazut , mai ales daca ati vazut prima parte , 2 actori / doar doi //care joaca perfect 80 de minute , practic nici nu ati dai seama cum trece timpul poate un pic mai slab ca prima parte dar totusi ramin la aprecierea de ..minunat ..
Continuare a filmului "Before Sunrise", "Before Sunset" vorbeste despre alegerile pe care le facem in viata si consecintele lor pe termen lung... Un "significant other" nu apare la fiecare 5 minute in viata ta si este posibil sa pierzi o sansa ce apare doar o data in viata ( o poti pierde neintelegand darul reprezentat de o astfel de intalnire ori - mare ghinion- sa nu fi pregatit intelectual si emotional pentru calatoria in doi ce va urma)...
Filmele, impreuna, reprezinta o drama compusa din doua acte. Daca in prima parte regizorul puncteaza pe romantism pur, nediluat cu amanunte din viata cotidiana, in a doua parte parca doreste sa-i pedepseasca pe cei doi care si-au batut joc de sansa oferita si de timpul care parea sa le fie partener. Usurinta cu care amandoi au tratat ocazia unica de a se fi cunoscut i-a facut sa nu se mai intalneasca decat peste noua ani, timp in care au incercat fara succes sa inlocuiasca acea prima noapte cu altele alaturi de alte persoane. Intalnirea ii gaseste pe amandoi maturizati dar nu in sensul bun al cuvantului. Refugiul in viata profesionala nu poate suplini rezultatul greselilor pe care le-au facut si au devenit victimele propriei lor erori. Daca la inceputul celei de-a doua parti ei practic joaca personaj in personaj, incercand sa para in fata celuilalt puternic si echilibrat, sfarsitul ne… citeşte
Nu e mai bine sa traiesti o dragoste in care crezi, in care te-ai implica, in care si celalat ar face exact asta, decat sa incerci de prea multe ori si sa nu reusesti sa construiesti nimic tocmai pentru ca nu esti indeajuns de implicat...
Totusi, asta nu inseamna ca trebuie sa visezi mult prea mult inainte daca celalalt nu merita asta....
In cea de-a doua parte, jocul actoricesc transmite exact ceea ce trebuie: elanul personajelor pare mai tocit si greoi din cauza amprentei timpului si a suspendarii relatiei lor. E reintoarcerea in trecut, constientizarea prezentului si conturarea viitorului.
Ambele parti sunt de-a dreptul interesante.
Continuarea unui film care a impresionat prin simplitate, complexitatea conversaţiilor şi mai ales prin finalul deschis în care fiecare privitor este îndemnat să-şi imagineze un destin fericit sau nu pentru cei doi protagonişti, pare la prima vedere o greşeală dar la o analiză mai atentă ne dăm seama de necesitatea ei. Întrebări ca: S-au întâlnit cei doi peste şase luni sau nu? Dacă nu s-au întâlnit cine a fost cel care nu a venit, îşi primesc răspunsurile foarte rapid. Nouă ani au trecut iar cei doi se revăd abia acum dar de dată acest în Paris.
Jesse este un scriitor care abia păşeşte pe culmile succesului iar pentru întreţinerea acestui succes, face turnee de promovare. Ajuns la Paris acesta răspunde la întrebările fanilor într-o mică librărie. Rapid ne dăm seama că Jesse a scris o carte despre cea mai frumoasă zi din viaţa sa pe… citeşte
Este interesant cum, dupa 9 ani, cei doi se gasesc intr-o noua ipostaza: Jesse, din cinicul a devenit romanticul, iar celine, din romantica a devenit cinica.
Am mai vazut multe pareri aici in legatura cu finalul care luau la bani marunti caracterul lui deschis. La sfarsit celine ii spune lui jesse :"you are going to miss that flight", iar jesse ii raspunde " yes I am", adica ne sugereaza ca jesse o sa ramana in paris, cel putin pentru o vreme. Este cumva doar impresia mea sau chiar asa e?