Ca de obicei abstracția absconsului minții regizorale românești ne duce în neantul pantagruelic format de balada populară a "Meșterului Manole" și lipsa orelor de educație sexuală din școlile pudice ale comunismului. Acum își poate dezvolta regizorul toate angoasele reținute din perioada comunistă. Superb.
O porcarie de film romanesc , care pe langa faptul ca nu are niciun sens , mai are si limbaj licentios , plus ca vrea sa induca ideea ca pe vremea comunismului exista cenzura.Si la ce? La balada populara mesterul Manole pe care eu am studiat-o in scoala fix pe vremea comunismului.
Cosmine ce bine că te-au blocat pe acest site! Apoi în 2018 te-ai întrupat în blackmore si ai mai bântuit site-ul încă vreo 2 ani până te-au blocat din nou!
Scenariul de film scris nu pentru a place ci pentru a zgudui , pentru a prinde de umeri şi zgîlţîi puternic spectatorul, determinîndu-i un crash–test al întregii sale filozofii existenţiale.
Autorul transformă, prin prisma propriei experiente de viaţă, întrebările fundamentaliste (” Cine suntem?” , „De unde venim ?” şi „Încotro mergem?” ), le frămîntă pe cale, coborînd sau urcînd, pe jos sau călare(pe bicicletă), bătînd sub tălpi apa sau pămîntul, într-un ritm ce se schimbă continu.
Drumul ca simbol central, e o provocare continuă. Trebuie să faci faţă. E drumul vieţii, calea ce duce spre o ţintă aflată-n neclaritatea înceţoşată de la orizont. Începe odată cu apariţia eroului principal, un bărbat trecut de prima tinereţe. Erou… citeşte