pe cât mi-am dorit să-l văd, pe-atât am regretat timpul pierdut. un film despre o femeie obişnuită, văduva recentă a unui bărbat cu care nu a făcut decât să se certe, al cărei unic ideal este reîntoarcere în Monterey, oraşul în care ea a fost fericită la vârsta de 18 ani, eveniment care ar fi trebuit să se întâmple în ziua-n care fiul, Tom ar fi împlinit 12 ani. noroc cu acest puşti şi cu ospătăriţele, colegele ei de muncă, care m-au ţinut trează. să mai spun că tipa spera că reîntoarcerea în Monterey îi va aduce fericirea pierdută, ca va putea cânta aşa cum o făcuse în adolescenţă etc. etc.?! un film plat ca o traversă, car e m-a plictisit de moarte cu aceleaşi ultra fumate poveşti de fapt divers.
cu mare indulgenţă i-am dat un 4. Numai Harvey Keitel e de vină că nu am schimbat canalul. :-)
Dragomara, matale nu cumva esti pisicoloaga? Este un film de oscar, sau crezi oscarurile se atribuie de catre niste ageamii ? As fi curios sa aflu cam ce fel de filme iti plac!(?)
Printre primele filme semnate de Martin Scorsese, nu m-a dezamăgit, ba chiar a reușit să mă convingă plăcut. Eșecurile prin care trece un om, în ciuda faptului atâtor ghinioane, îți poate întări percepția doar fiind optimist..Mi-a plăcut cum a reușit să transpună povestea, e atât de realistic și de convingător încât îți menține optimismul treaz în orice circumstanță. Recomand!
Mare dezamăgire pentru mine, filmul ăsta.
cu mare indulgenţă i-am dat un 4. Numai Harvey Keitel e de vină că nu am schimbat canalul. :-)