Frumos film, poate au fost câteva faze putin lungite dar in schimb am vazut niste cadre superbe. Mie nu mi s a parut doar un film SF despre spatiu, ci parca s a pus accent pe povestea personajului, drama acestuia sau poate cine stie ,era vorba chiar despre actor în sine....
Ad Astra este o aventură fantastic de bine pusă în scenă. Avem parte de o secvență de început (literalmente) bulversantă, care se petrece la „Antena spațială internațională”, o întâlnire imprevizibilă cu o primată-spațială și o urmărire cu niște ATV-uri selenare, care ne oferă o idee palpitantă despre cum ar arăta Furios și iute în spațiu. Te distrezi, chiar dacă eroul nostru nu se distrează deloc. Read more:
https://filmserial.home.blog/2019/09/20/la-ce-film-mergem-azi-ad-astra/
Spoiler ar fi fost daca spuneam ca personajul principal moare... sau supravietuieste la final. Asa cum spunea Gloria mai sus, filmul este mai mult psihologic, decat de actiune. N-am facut decat sa enumar cateva scene care i-ar putea bucura pe fanii filmelor de actiune. Daca tu simti ca ai vazut tot filmul numai citind comentariul meu, nu pot decat sa te laud pentru imaginatia debordanta. Iar fato sa-i spui cu drag prietenei (sotiei?), nu mie.
Platit bilete pentru o aventura gen Michael Douglas in Falling Down. Brad Pitt era in siguranta pe orbita lui Neptun.
Pe scurt. Vazut filmul alaturi de vreo 15 aliens avortati de barza direct in sala de cinema. La iesire 2 dude asteptau iesirea vedetelor. Ce sa vorbesti/explici ....
Capodopera.
Sunt total de acord cu tine.Ma asteptam sa vad un blockbuster.Dar am plecat cam trist din sala de cinema.Eu tot la un 5 m-am gandit.Nu merita mai mult.
Foarte slab. Ideea de film de autor care se traduce prin secvențe lungi, fără nicio miza, fără dramatism si fara conflict. Plin de clișee si superficialitate in tratarea personajelor.
Imagine, efecte speciale (importante pentru orice SF) - nota 9.
Poveste, personaje - nota 5.
Nota finală - 7.
Ultimele 20 de minute aș zice că merită timpul și alte câteva scene mai "sumbre" care redau spațiul nemilos.
Personajele au câteva idei interesante pe care le-am și salvat ca citate.
Fraza de final mi se pare reușită. E ca un decalog pentru o viață fericită și împlinită. Vă las să descoperiți singuri acele cuvinte.
Da, sincer, mă așteptam la mai mult, cel puțin ca interacțiune între personaje. Nu m-am atașat de niciun personaj. Da, spațiul e rece, am înțeles, dar oamenii din film par toți roboți. Un sărut, o îmbrățișare, o glumă - nimic.
De dragul aventurii, puteau să includă și niște extratereștri binevoitori la final veniți de pe Neptun. Măcar… citeşte
Uneori cand autorii buni inbatranesc ajung sa joace in filme ca asta. Buget redus, scenariu slab, cadre si design mediocre. E evident ca Hollywoodul se cam chinuie sa produca ceva decent in ultima vreme.
Merită să-l vezi dacă ți-a plăcut Gravity și Interstellar
Îmi dau seama că uneori, anumite situații din viață ne pot ajuta să vedem cu totul altfel lucrurile decât le percepeam înainte. Ba, mai mult, acestea ne pot motiva să fim poate mai atenți sau mai prezenți, să simțim autentic; dar nu numai atât…
Am fost astăzi la cinema și am vizionat Ad Astra cu Brad Pitt în rolul principal. Bineînțeles că poate concura cu Gravity (2013. Regizat de Alfonso Cuarón) dar nu și cu Interstellar a lui Christopher Nolan din 2014 cu mult îndrăgitul meu actor, Matthew McConaughey.
Deși fiecare dintre cele trei filme au dramatismul și povestea lor dar și acea căutare de sine ce le caracterizează, ceea ce m-a atras mai mult la Ad Astra a fost particularitatea personajul interpretat de Pitt, inginerul spațial Roy McBride. Nu vreau să dezvălui prea mult din povestea filmului, dar pe repede înainte, pot spune că este… citeşte
Sunt mega fan Gravity și Interstelar, Arrival, Roma, Annihilation, etc dar filmul ăsta parcă a fost făcut pentru criticii de film. Nu am empatizst cu niciun personaj. Și am simțit dinainte că nu îmi place, dar a făcut un amic cinste.
Scenariu foarte slab...pierdere de timp...dar,daca urmarim cu atentie vedem niste lucruri: cum vor arata telefoanele mobile in viitorul apropiat(ecranul transparent etc) si bazele de pe Luna si Marte....
Foarte slab...am adormit de cateva ori la el...te plictisesti sa te uiti la el,este de sine statator filmul,pacat de actori...mari actori cu asa film slab
Dupa ce am vizionat Gravity acum cativa ani , nu credeam ca voi avea nesansa de a viziona un film mai slab si mai dezlanat despre spatiul cosmic precum Ad Astra.
E un film caruia pare ca i-au murit consultantii in materie de fizica si astro-fizica, asta daca a avut asa ceva de la inceput.
E o scena in care actorul principal cade de la 30-40 de mii de metri altitudine dar hei.. nu arde in atmosfera si unica parasuta pe care o are ii opreste in mod miraculos caderea.
Apoi cred ca de-a lungul filmului se aude de nshpe mii de ori "prepare for your psychological evaluation":))) Pici evaluarea, nu zbori, nici macar inapoi pe Pamant (haha!!).
Evident eternele clisee ale filmelor proaste in spatiu gen "desi avem o misiune ultra importanta care va salva umanitatea, hai sa ne oprim totusi sa vedem de ce nava de explorare norvergiana (wtf?) trimite sos-uri sau de… citeşte
Filmul abordează greutatea de a fi fiul eroului altcuiva. Problema de a fi fiul cuiva care a fost absent cu mult înainte de a dispărea. Modul în care păcatele fiului sunt moștenite de la tată. Filmul este centrat în jurul lui Roy McBride, interpretat de Brad Pitt. El este fiul lui Clifford McBride, un om despre care se vorbește ca despre un erou, ca despre un simbol al explorării spațiale. Primul om care a ajuns pe Jupiter, pe Saturn. Primul om care a ajuns în vecinătatea exterioară a sistemului nostru solar. Un tată a cărui ambiție și dorință și toate lucrurile care fac posibil acest tip de persoană l-au făcut să-și excludă familia, prietenii, colegii de muncă. Cu mult înainte de a dispărea lîngă Neptun, era deja absent pentru fiul său. După cum ne spune Roy McBride, el era plecat cu mult înainte de a dispărea.
N-are nicio treaba nici cu Gravity, nici cu Interstellar. Cine incearca sa-l scape spunand ca este mai mult psihologic, ca si cand aceasta ar fi o calitate a filmului, pe de o parte ca nu se poate bucura de prea mare credibilitate din partea publicului care deja l-a vazut, iar pe de cealalta parte, nu face altceva decat sa duca in eroare publicul care se gandeste sa mearga sa-l vada. Este uimitor cum dupa aceste doua filme bune mai sus mentionate, ca sa ma rezum doar la acestea, poate veni unul atat de prost din toate punctele de vedere, dar cu pretentii pe de-asupra. Dezamagitor. Bani dati de pomana industriei cinematografice.
Atunci când ne dedicăm unei cauze ar fi bine pentru noi și pentru ceilalți deopotrivă să nu cădem într-o extremitate (a Universului, în cazul Clifford McBride) ucigându-ne astfel latura umană. Adesea, se întâmplă să ne scufundăm într-o nebuloasă în goana noastră după....după ceva, orice, bani, iubire, fericire sau adevărul absolut (suntem singuri în Univers?), iar astfel pierdem esențialul, îl pierdem pentru că nu vine la noi strălucitor ci mai degrabă deghizat în banal, mediocru. Din păcate, sau nu, Roy a trebuit să traverseze galaxia ca să ajungă la această concluzie, abia când s-a aflat la miliarde de kilometri a început să prețuiască bucuria unui zâmbet, unei îmbrățișari.
Cosmine ce bine că te-au blocat pe acest site! Apoi în 2018 te-ai întrupat în blackmore si ai mai bântuit site-ul încă vreo 2 ani până te-au blocat din nou!
hmm vad comentarii pe aici gen comparatie cu interstellar.. pai ala e printre cele mai bune filme al genului acesta si poate printre cele mai psihologice... nu existra grad de comparatie intre mascariciul asta de film, gravity sau mai stiu eu ce ..e greu sa mai depaseasca vre un film la capitolu asta de s.f.
''Ad Astra", filmul special care m-a dat peste cap, m-a uimit total, o producție pe care mi-am dorit mult să o văd la cinema, dar nu am putut să realizez această dorință, motivele care mă opresc să merg la cinema sunt înțelese doar de mine, doar de mintea mea rătăcită, goală, impunătoare...
Scriu această recenzie cu cea mai mare placere, dar și cu emoții de toate felurile. Surprinzător și unic, rar, original și inteligent. Astăzi am urmărit o capodoperă, una fermecătoare, o creație spectaculoasă, o bucată dintr-o lume singură și fără pic de țipăt. E creația anului pentru mine, dar e și unul dintre cele mai excelente și inteligente filme pe care le-am văzut vreodată. Și acum sunt prins sub vraja la care am luat parte, sunt încă sub atmosfera singurătății, a universului absolut, a măreției întunecate, un fundal negru cu urme de… citeşte
Ai trait filmul asta, nu gluma! Multumesc pentru 10 minute pline de pasiune. Ideea care imi vine acum este ca poti fi singur si aici pe Pamant, printre milioane de oameni, dar privelistea e cu totul alta acolo sus.
Da, e filmul care m-a impresionat enorm. Si acum mă gândesc la el și îi ascult coloana sonoră. E producția în care m-am regăsit cel mai mult, am simțit fiecare cadru, fiecare scenă, totul a fost perfect. Toată atmosfera este atât de diferită, atât de bine construită. M-am regăsit în tot pachetul, în personajul principal, în mintea lui, în tot ce trăiește, tot ce gândește, în personalitatea lui și în toată starea în care se află. M-am identificat și cu personajul lui Tommy Lee Jones, cu ideile lui, cu modul în care gândește în acel moment, chiar și cu fixațiile lui bolnave. Am înțeles personajele, am apreciat foarte mult ideea regizorului și stilul în care a ales să abordeze toată povestea. A fost perfect.
Mulțumesc pentru apreciere și pentru mesaj.
De am putea șterge legăturile emoționale care ne țin legați și nu ne permit să zburăm...
Câți dintre noi vom fi înțeles adevăratul mesaj al filmului?
Mesajul: sunt câțiva printre noi care nu vom fi considerat vreodată Terra casa noastră, ci Universul, Terra fiind doar un oraș în Cosmos. De aceea, un aventurier geniu precum pionierul dr. astronaut McBride nu a vrut decât să o cunoască mai bine. De aceea a preferat să fie îngropat în spațiu. Este unicul om pentru care legăturile familiale au fost o povară, pentru el fiind mai importantă setea sa nemăsurată a cunoașterii. Este trist să ne gândim că oricine ar cuteza să pătrundă pe cărări necunoscute este tras înapoi de apropiați, gândindu-ne la toți cutezătorii de dinaintea lui: exploratorii Terrei, începând de la descoperirea Americii până la explorările Polului Nord, Polului Sud și ale cerului...
Întregul spațiu al Cosmosului este casa noastră.