Smrs pe 19 Aprilie 2022 21:42
Mediocru
Deși nu are nicio legătură cu titlul care are mai degrabă valențe de PR pentru subiectul filmului, scenariul pare o regizare a unei trăiri meditative ale lui Bela Tarr sau a unei idei filosofice a lui Nietzsche. Putem spune că filmul este o operă de artă filosofică, dar nu este în niciun caz o capodoperă. Au dreptate ceilalți cinefili de pe aici, este ceva ce nu poți descrie...sunt multe scene care se repetă identic, poate ca un lait-motiv care să întărească o idee, cea cu pregătirea pentru pat, cartofii fierți la masă și privirea îndelungă pe fereastră a bătrânului, de lângă soba încălzită. Asta nu înseamnă că va fi pe placul tuturor pentru că acțiunea se desfășoară extrem de lent, chiar dacă atmosfera apăsătoare, imaginea, muzica și chiar naratorul care prezintă evenimentele sunt geniale. N-aș ști să zic ce vrea să transmită regizorul… citeşte
1 0
lili22 pe 22 Decembrie 2020 17:01
Un film albnegru cu atmosfera apasatoare, coloana sonora de exceptie, deprimanta, ca asa e cu filmele serioase.Arta, frate!
0 2
into_the_labyrinth pe 02 Iulie 2016 05:00
Bela Tarr reia şi în acest film anumite obsesii ale sale (sau teme care devin obsedante), cum ar fi personajele misterioase, tăcute, introvertite, cadrele care se succed lent, apăsător, fondul muzical aproape hipnotic. Prezenţa calului, atât în film, cât şi în titlu, ar părea o alegere ciudată, dacă nu am ţine cont de faptul că acest animal simbolizează destinul – un destin care, sugerează regizorul, fie e cu un pas înaintea noastră, dovedindu-se inextricabil şi mai ales incontrolabil, fie se dovedeşte o capcană prea sofisticată pentru omul-filosof. Astfel, cred eu, trebuie privită pelicula lui Tarr, ca o interogaţie filosofică, deşi una esenţializată, aproape abstractă. E adevărat, filmul trenează deseori, apelând cam la aceleaşi mijloace de exprimare pentru a reda cam aceleaşi idei, totuşi nu îl cataloghez ca fiind unul plictisitor, mie personal… citeşte
4 5
Mihai_Moise pe 16 Martie 2015 19:23
Mindblowing
Imposibil de definit!...
Cine decide sa vada acest film (fara a fi vizionat alte realizari ale regizorului maghiar) trebuie sa uite tot ce cunoaste despre cinema! Alta modalitate de a percepe acest experiment cinematografic nu exista! Cititnd sinopsis-ul, mi-am imaginat un moment in care va aparea si marele filosof, insa m-am inselat! Nu ma hazardez sa-l cataloghez drept geniu pe Bela Tarr, insa filmul sau este tulburator...
Nu as putea sa povestesc ceva... Tarr nu prezinta o idee in mod clasic... Totul se rezuma la o simbolistica si un mesaj pe care fiecare privitor il va interpreta in mod personal...
Ruina...rutina...omenesc...neputinta...obnubilare...cautare (fenomenala scena in care fiica lui Ohlsdorfer citeste cartea religioasa daruita de un tigan)...intuneric...Dumnezeu...neliniste...timp... Sunt cateva cuvinte ce mi-au venit in minte in mod liber, pe care as… citeşte
2 1
klute pe 15 Martie 2015 14:39
O lume obosită
Deși "Calul din Torino", de Béla Tarr, nu-mi flatează ideile și credințele, nu pot spune că n-am rămas impresionat de originalitatea stilului și de insolitul viziunii autorului său. Luîndu-și ca pretext destinul calului care, la un moment dat, a jucat un rol (dacă nu decisiv, măcar simptomatic) în biografia lui Nietzsche, Tarr cinematografiază o lume redusă la funcționalitatea ei biologică, și blestemată să parcurgă un ciclu zilnic, mecanic și absurd. Comunicarea este aproape nulă și asociază extremele: după lungi perioade de secetă verbală, izbucnește (de două ori) cîte o furtună cu alură filozofico-religioasă, dar care mai degrabă introduce o notă de grotesc, decît atenuează nonsensul general. În rest, cuvintele (vibrații sporadice ale aerului) sînt mai mult semnale care semnalează decît semne care semnifică, iar casa în care se consumă o… citeşte
8 5
daydreamer_ pe 28 Aprilie 2013 17:28
Bela Tarr isi imagineaza povestea calului biciuit din Torino, declansator al nebuniei lui Nietzsche pentru a spune povestea sfarsitului nostru venind ‘‘incet si silentios’’
Filmul e alb – negru dar atmosfera deprimanta si apasatoare da de fapt o senzatie de gri, si e filmat in cadre foarte lungi, pentru a lasa parca timp pentru analiza si intelegere
Coloana sonora asigurata de vuietul vantului si o muzica grava si obsedanta intregeste atmosfera
Calul e cel care declanseaza si acum sfarsitul. Odata cu primele sale semne de slabiciune existenta personajelor monotona si fara speranta desfasurandu-se ritualic aproape, incepe incet si sigur sa se prabuseasca pana cand la final lumina se stinge…
3 1
cosmin_kedii pe 08 Februarie 2013 18:26
Béla Tarr este un geniu. Premisa filosofică este intelectuala si profunda. De execuție este lucru tipic al unui maestru
0 11
cosmin742000 pe 25 Septembrie 2012 09:51
Un film de arta extraordinar , un deliciu penru adevaratii cinefili , un supliciu pt fanii Avengers, cu cadre netaiate ,,putine dialoguri spre deloc.O incantare .E bine ca in lumea asta mai exista macar un regizor cunoscut , neplouat la creier de Holywood , care face ce stie el mai bine:ARTA
4 11