Un gunoi, un matz de celuloid. Nota 2 doar pt ca mai vedeam "peisaje" ale acelei epoci de imediat de dupa Revolutie cu bișnițari, afaceriști de carton, table aduse din Vest pe străzile înțesate de Dacii.
0
1
dumitru petre
pe 06 Ianuarie 2006 01:53
cum pot intra si eu in posesia unor poze cu acesti mari artisti (dem radulescu,puiu calinescu ,jean constantin , etc.)????????/
Mai... tu na-i minte ! Pai ... ce ne aflam in anii 60 cand alergau oamenii ptr. o poza cu Pierre Brice, Alain Delon, sau Giani Morndi, pai ce sa faci cu pozele acestor hahalere !? Dar poti sa le faci tu, fara sa mai pui intrebari aiurea.
Filmul nu a reusit sa puncteze atat prin intamplari cat prin comicul de limbaj, unul genial in care se regaseau actori uriasi ai cinematografiei noastre, plini de umor, in frunte cu indragitul cuplu de pe micul ecran Stela Popescu- Alexandru Arsinel si culminand cu Jean Constantin sau Dem Radulescu. Chiar daca nu stralucesti decat prin glumele spuse de protagonisti, invalmaseala fiind uneori greu de suportat, este un film caruia ar merita sa i se acorde o vizionare.
O comedie penibila din seria "democratie prost inteleasa" cand regizorii aveau impresia ca nuditatea si vulgaritatea sunt obligatorii in filmele postrevolutionare.
Acesta a fost unul din filmele de ''succes'' , pe care ni le promiteau în decembrie 1989 şi ianuarie 1990 , unii dintre scenariştii şi regizorii rataţi ai perioadei comuniste . Spuneau ei că aveau în sertare tot felul de scenarii care mai de care mai bune şi de premii internaţionale şi pe care cenzura P.C.R.-istă nu i-a lăsat să le producă . Ne-am lămurit !
Cosmine ce bine că te-au blocat pe acest site! Apoi în 2018 te-ai întrupat în blackmore si ai mai bântuit site-ul încă vreo 2 ani până te-au blocat din nou!
Pregateste-ti pixul
E pregatit
Are pasta?
Are! Da si pe-afara
Una din mostrele de comic de limbaj prezente in film, in rest sub orice critica, pe alocuri atat de slab incat nici nu imi venea sa cred pe masura ce ma uitam.
Dornic să repete succesul comercial obținut cu comedia mârlănească „Miss Litoral" (1991), regizorul Mircea Mureşan a realizat un film chiar mai prost decât cel precedent, după un scenariu inept al lui Octavian Sava (autor de scheciuri, monologuri și cuplete muzical-umoristice pentru programele de Revelion de la TVR). „A doua cădere a Constantinopolului" este o comedie de situaţii tipică „tranziției”, cu deghizări şi travestiuri, în care singura valoare estetică erau „ţâţeIe Loredanei” (după cum și-a intitulat Eugenia Vodă cronica spirituală din „România literară”). În rest, confuzie totală, glume de prost gust, vulgaritate, interpretări jenante demne de spectacolele cu amatori de la căminele culturale rurale.
Văzut astăzi, filmul nu reuşeşte să mai schiţeze nici măcar un singur zâmbet, spectatorii rămânând pironiţi… citeşte