La tortue rouge rulează în premieră în cinematografele noastre, fiind un film de animație care - în absența oricărei replici - reușește să fie filozofic și emoționant până la lacrimi, vorbind despre ciclul vieții.
Cu un fir narativ simplu, contemplativ, reușește să ne facă să reflectăm asupra unor teme fundamentale. L-am inclus într-un top 10 al celor mai bune filme din acest an.
Țestoasa Roșie/La tortue rouge urmărește firul momentelor marcante din viața unui om, din perspectiva unui bărbat care naufragiază pe o insulă tropicală populată de țestoase, crabi și păsări. Naufragiatul vrea să se întoarcă acasă, cum a rămâne pe insula înseamnă a înfrunta pericole dar mai ales a înfrunta extrema solitudine. O întâlnire cu o țestoasă roșie misterioasă se va dovedi salutară.
Țestoasa Roșie este despre momente simple, pe care toți le cunoaștem, plasate într-un soi de atemporalitate - tocmai pentru că sunt adevăruri general umane. E o poveste despre viață, despre călătoria noastră pe Pământ, despre moarte, despre cum suntem urmați la rândul nostru de alte generații, despre ciclul vieții. Un film care vă va mișca.
Dincolo de poveste, textura granuloasă a imaginii, cu aspectul ei artizanal, singularizează filmul. Mi-au plăcut cum au fost desenați norii și valurile învolburate de tsunami. Gesturile personajelor și modul în care se mișcă sunt realiste. Stilul este epurat dar senzația de real e extrem de pregnantă.
În absența dialogurilor, sunetele și muzica sunt cele care dau ritm narațiunii. Tonalitățile acvatice și în același timp lemnoase, foșnetul frunzelor, zgomotul valurilor, linia melodică simplă au făcut mai mult dedcât 1000 de cuvinte.
