Născută în preajma începutului de secol XX, Adaline Bowman n-a visat niciodată că va ajunge să trăiască şi la începutul secolului XXI, datorită unui moment magic care i-a salvat viaţa, dându-i totodată tinereţe veşnică. Adaline se opreşte la vârsta de 29 de ani şi-şi trăieşte viaţa ca nicio altă fiinţă umană.
Această întorsătură spectaculoasă a sorţii a pus-o pe Adeline pe o traiectorie nouă care durează de zeci de ani. Ea a trăit şi a iubit în timpul celor două războaie mondiale, sau în timpul evenimentelor din anii ’60 şi a ajuns până în zilele noastre. Ascunzându-şi secretul de toată lumea, cu excepţia fiicei sale, care este muritoare, Adaline reuşeşte să depăşească cu graţie toate situaţiile dificile, până când o veche relaţie se interferează cu o şansă actuală la dragoste, ameninţând să-i dezvăluie extraordinarul istoric.
Actriţa Blake Lively, care o interpretează pe Adaline Bowman, a ştiut că se află în faţa unei aventuri încântătoare şi a unei poveşti atemporale de dragoste, din momentul în care a citit scenariul. „Nu puteam să-l las din mână”, spune ea. „Era ca un roman frumos. Povestea aceasta e romantică, poetică şi unică”.
Actriţa a fost a fost încântată să descopere o poveste originală, prezentată printr-o prismă feminină. Povestea unei femei care trece prin atâtea, traversând unul dintre cele mai agitate secole din istoria umanităţii, a intrigat-o pe Lively. „Viaţa acestei femei se întinde de-a lungul unui secol şi traversează mai multe perioade istorice," afirmă actriţa. Deşi porneşte de la premisă fantastică, Secretul lui Adaline devine în scurt timp o călătorie-graţioasă şi detaliată - în timp.
O mare parte a filmului este dedicată diferitelor forme şi nuanţe ale dragostei , declară Lively. „Există mai multe poveşti de dragoste în film", continuă ea. „Există povestea modernă, în care se dezvoltă relaţia dintre o femeie şi un bărbat. Apoi, mai este şi o poveste de dragoste care s-a întâmplat în trecutul Adalinei şi care este readusă la viaţă în prezent. Şi mai este şi povestea impresionantă de dragoste între mamă şi fiică. Viaţa amoroasă a Adalinei reprezintă o călătorie aşa de frumoasă!”.
Chiar dacă povestea are elemente de fantezie, ea este spusă într-o manieră simplă, umană – fapt care a constituit o atracţie în plus pentru actriţa din rolul titular. „Este un film care are în prim plan personajul”, explică ea. „Este destul de dramatic. Punem în dezbatere nişte idei destul de serioase, care se adresează inimii...”
Regizorul filmului, Lee Toland Krieger, a făcut valuri la Hollywood cu filmele lui anterioare, The Vicious Kind şi Celeste and Jesse Forever. Krieger a citit scenariul acum câţiva ani şi l-a păstrat. „Tema de bază era extrem de atrăgătoare,” spune el. „Este povestea unei femei care a devenit printr-o întâmplare, nemuritoare. Singura persoană care îi cunoaşte secretul este fiica ei, care are acum optzeci şi ceva de ani. Întâlnirea cu un bărbat total diferit de ceilalţi o face să iasă din existenţa ei de pustnică”.
„N-am mai citit nimic până acum, care să descrie frumuseţea procesului de îmbătrânire,” continuă el. Lumea în care trăim acum este obsedată de tinereţe şi preocupată de vanităţi. Consider că e o idee extrem de sensibilă.”
Krieger i-a cucerit pe producători, prezentându-le o viziune completă asupra filmului pe care vroia să-l realizeze. „Pot spune că e un adevărat artist”, afirmă Rosenberg. „Cu cât îl cunoşteam mai mult, cu atât îmi dădeam seama că e un adevărat gentleman. Pregătirea lui a fost exhaustivă şi impresionantă...”
Regizorul a fost aşa de interesat de transpunerea pe ecran a acestui basm încât a pregătit un filmuleţ de 7 minute cu crâmpeie de video clipuri şi imagini ca să ilustreze ideea sa de reprezentare vizuală a povestirii. „Celelalte două filme ale mele nu au avut nici elemente de epocă şi nici efecte speciale, în timp ce acesta le are pe amândouă,” explică el. „Filmuleţul de prezentare arăta modul în care doream să mă ocup de aspectele vizuale ale filmului şi cum intenţionam să exprim tema cu ajutorul alchimiei din estetica filmului.”
Krieger a distribuit filmuleţul de prezentare tuturor realizatorilor, „asigurându-ne că avea sensibilitatea şi talentul artistic aşteptat de noi”, afirmă Lucchesi. „Îmi aminteşte de Sam Mendes sau Anthony Minghella. Filmele sale au calităţi picturale. El îndrăgise povestirea şi era convins că o putea scoate la capăt”. De asemenea a convins-o şi pe Lively că era regizorul potrivit. „Mi-a insuflat dorinţa de a trăi în lumea Adalinei. Avea o viziune unică, emoţională şi provocatoare. Pasiunea lui faţă de acest proiect ne-a însufleţit pe toţi conducându-ne până la capătul filmărilor”.
Deşi filmul trece prin mai multe epoci, povestirea este concentrată preponderant pe timpul prezent. „Nu este o descriere obişnuită a anilor ’20, sau a ceea ce s-a întâmplat în anii ’30 şi aşa mai departe”, afirmă Lucchesi. „Este un film bazat pe o idee filosofică: cum te-ai simţi dacă n-ai îmbătrâni. Adaline se află la vârsta ideală a vieţii ei. Ai avea tendinţa de a crede că ar fi cel mai grozav lucru—să arăţi mai bine ca niciodată, să fii inteligentă şi matură şi în plus să nu îmbătrâneşti nici măcar o zi în plus. Dar pe măsură ce Adaline îşi vede propriul copil crescând, maturizându-se şi apoi îmbătrânind, ea începe să-şi dorească să fi parcurs şi ea acelaşi drum natural”.
Lively recunoaşte că n-a mai explorat niciodată această idee în filmele în care a jucat până acum. „Este vorba despre dragoste şi despărţire şi însemnătatea lor, în condiţiile în care eşti nemuritoare," spune ea. „Este oare un dar, sau e un blestem? M-am detaşat de povestea Adalinei şi m-am gândit că viaţa este de fapt cum trebuie să fie. Să-ţi trăieşti viaţa înconjurat de cei dragi, să vii şi să pleci odată cu ei, asta mi se pare mie ordinea perfectă în care trebuie să se întâmple lucrurile”.
Părerea ta
Spune-ţi părerea