Regizorul Radu Gabrea a murit joi seara, la vârsta de 79 de ani, a declarat pentru Agerpres soția artistului, actrița Victoria Cociaș. Documentarul „Împărăteasa roșie. Viața și aventurile Anei Pauker” (2016) e cel mai recent film al lui Radu Gabrea pe care l-am văzut pe marile ecrane de la noi. „În linia interesului meu permanent pentru descoperirea falsificărilor istoriei contemporane a României, am socotit că readucerea în prim plan a adevăratei biografii a Anei Pauker este mai mult decât necesară”, declara Radu Gabrea anul trecut.
„O poveste de dragoste, Lindenfeld” (foto), cu actorii Victoria Cociaş şi Victor Rebengiuc, e cel mai recent lungmetraj de ficțiune al regizorului (film lansat la cinema în iunie 2014). Povestea are loc în satul Lindenfeld (în Munţii Semenic, lângă Caransebeş), o aşezare de şvabi, deportaţi de regimul comunist în Siberia, sat care acum mai are un singur locuitor...
Radu Bartholomeu Gabrea s-a născut în 1937, la Bucureşti. În 1956 are loc o primă ciocnire a studentului în anul II la Institutul de Construcţii Radu Gabrea cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa împreună cu alţi studenţi la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria. După 9 luni de arest, acesta este eliberat şi apoi readmis la Facultatea de Construcţii, pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale. Câţiva ani mai târziu, se înscrie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti.
Lungmetrajul său de debut, „Prea mic pentru un război atât de mare”, realizat în 1969, după un scenariu de D. R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno în 1970 şi selecţionat în secţiunea Quinzaine des réalisateurs a Festivalului de la Cannes, în acelaşi an. Filmul este o dramă amară, ce urmărește realitatea umană din spatele liniilor, mult mai tuşantă decât multe alte filme de război în care predomină bătăliile, atrocităţile şi elementele spectaculare - decupând imaginea realităţii văzute printr-un copil, în cadre de o rară expresivitate plastică.
A doua ciocnire majoră cu regimul comunist are loc în 1974. Filmul său, „Dincolo de nisipuri”, după un roman de Fănuş Neagu, cu Dan Nuţu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta şi Gina Patrichi, este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a fost selectat la Quinzaine des réalisateurs, la Cannes, în acelaşi an. Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte să emigreze în Germania, ţara de origine a mamei, în 1975.
În cei 20 de ani petrecuţi aici, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, printre care şi „Un bărbat ca Eva”, închinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.
După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează o serie de filme româneşti: „Struma”, „Noro”, „Moştenirea Goldfaden”,„Cocoşul decapitat”, „Călătoria lui Gruber”, „Mănuşi roşii” şi „Trei zile până la Crăciun” (film ce propune o viziune detaşată şi obiectivă asupra personalităţii notoriului nostru dictator, o docudrama insolită, cu buget redus, orientată pe direcţia unei reconstituiri echidistante. Creaţia actorilor Constantin Cojocaru şi Victoria Cociaş, în rolurile Ceauşeştilor, a constituit factorul determinant al actualei reconstituiri cinematografice - iar portretele compuse, de o precizie şi profunzime absolut tulburătoare, reprezintă principala calitate a filmului).
În 2002, regizorului Radu Gabrea i se acordă Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, din partea preşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.
Părerea ta
Spune-ţi părerea