Asaza-te pe o pajiste cu iarba inalta si rasfoieste pe-ndelete un album cu poze color. Cam asta e senzatia pe care o traiesti vazand Roming, film contemplativ, cu un ritm lent, surprinzator pentru o productie in care - pe de o parte se canta mult si se danseaza, iar - pe de alta - actiunea evolueaza pe parcursul unei calatorii. Hipnotic vizual, Roming arunca o privire intr-o lume exotica; totodata, cu acest road movie se poate inaugura epopeea etniei rrome - niciodata scrise, dar propusa de scenaristul filmului - Marek Epstein (mergeti si vedeti ce si cum)...; totul intr- un ton meditativ asupra relatiei traditie- modernitate.
La ce sa ne asteptam de la Roming?
La o „intalnire” cu Dumnezeu - intr-o reprezentare scenaristica/ regizorala inedita; la un „dans” cu Moartea si un personaj ce intregeste atmosfera supranaturala: Somali (Jean Constantin), detinatorul spiritului tiganilor, focul sacru al etniei (reprezentat de o pasarica tinuta de Somali, Regele Tiganilor, sub palarie). La un joc actoricesc bun (in fond protagonisti sunt doi dintre cei mai buni actori cehi, amandoi laureati ai prestigiosului Czech Lion Prize: Marian Labuda si Bolek Polivka, alaturi de Jean Constantin si Corina Moise) si o atmosfera ce contureaza o lume burlesca, similara (aparent) cu cea creata de Kusturica. „Aparent” pentru ca n-o sa gasiti in „Roming” nici frenezia, nici delirul, nici grandilocventa filmelor lui Kusturica. Desi format in Scoala Ceha de Cinema, careia apartine si regizorul productiei Roming - Jiri Vejdelek, Kusturica s-a desprins de stilul contemplativ al Scolii, influenta acesteia fiind evidenta doar in primele filme ale lui: „Do You Remember Dolly Bell?” (1981) si „Tata in calatorie de serviciu” (1985).
Dar despre ce e vorba exact in „Roming”?
Pai e vorba despre calatoria pe care o intreprind Stano (Bolek Polivka), Roman (Labuda) si Jura (Vitezslav Holub) catre mireasa acestuia din urma, fata care i se promisese inca din copilarie, dar pe care Jura n-o vazuse niciodata. Stano este tigan sadea, neinstrainat de obiceiurile etniei, inacapatanat in a se purta ca atare. Are pretentia ca si ceilalti – prietenul din copilarie Roman si fiul sau Jura sa nu faca etnia de ras, ci sa se poarte ca niste adevarati tigani: somn sub cerul liber etc etc. Roman, fire poetica, e mai mult preocupat de a scrie epopeea tiganilor; face cu greu fata vietii nomade pe care si-o aminteste prin aceasta calatorie si de care s-a instrainat prin viata sedentara la bloc; iar fiul sau Jura e „aproape pierdut” pentru ca nu respecta obiceiurile, la oras fiind plecat si lucrand pentru a-si castiga existenta.
Camera ii urmareste pe cei trei, in spatiul stramt al cabinei camionului cu care se deplaseaza spre destinatie. Dar cei trei nu pornesc la drum cu inima impacata: Jura nu vrea fata de nevasta pentru ca are o iubita in orasul in care lucreaza, la care se gandeste neincetat.
Simultan evolueaza poveste lui Somali (Jean Constantin), plecat in cautarea spiritului tiganilor si a propriului suflet; intre cele doua povesti exista o legatura pe care va invit s-o aflati vizionand filmul.
