Din 16 iunie intră în cinematografele noastre Overdrive, un thriller de acţiune ce are în centru doi infractori cu ţinte extrem de atractive - maşinile luxoase. Una dintre misiuni îi poartă pe urmele unui superb Bugatti 1937 - ediţie limitată, însă şi în centrul unei periculoase dispute dintre interlopi, ce îi trimite într-o cursă pentru supravieţuire explozivă. Iată ce a avut de spus unul dintre protagoniştii filmului, Scott Eastwood - fiul celebrului Clint Eastwood - despre peliculă şi rolul interpretat.
Poți descrie filmul „Overdrive” în câteva cuvinte?
Da, lasă-mă să mă gândesc... O combinație între „Dispari în 60 de secunde” și „Jaf în stil italian”.
Cum ți s-a părut povestea când ai citit prima oară scenariul?
Palpitantă, sexy, cu un ritm alert.
Mi-a plăcut la nebunie faptul că se baza pe jaful unor mașini clasice. Nu mi s-a părut că a mai fost folosită ideea asta până acum. Doar cu mașini de epocă. În plus, protagoniștii sunt doi frați care provin din lumi diferite și care se bat cap în cap datorită stilurilor distincte, dar care reușesc să colaboreze când e vorba de furat mașini.
Ce ți-a plăcut cel mai mult la acest proiect: subiectul, regizorul sau locația filmărilor?
Mi-au plăcut toate. Mi-a plăcut ideea originală, pentru că sunt foarte multe remake-uri în zilele noastre; mi s-a părut a fi un concept nou și chiar m-a convins ideea de a plasa acțiunea pe Riviera Franceză.
M-a entuziasmat colaborarea dintre Antonio și Pierre, doi regizori care provin din părți diferite ale lumii. Mi-a plăcut foarte mult și dinamica grozavă dintre cei doi frați, cel mai mare fiind și mai matur.
Riviera Franceză și un jaf de mașini, nu cred că poate să fie ceva mai sexi de atât.
De ce crezi că te-au ales pe tine pentru acest rol?
E un film care se bazează mult pe acțiune și cascadorii. Mie-mi place să-mi fac cascadoriile singur, sunt un tip bine clădit. Cred că aveau nevoie de cineva capabil să facă lucruri de genul ăsta.
Care scenă a fost cel mai complicat de filmat și de ce?
Cred că unele dintre scenele de acțiune, mai ales cea cu camionul. Trebuia să fii prins cu fire și cabluri, iar în spatele mașinii tale erau altele cu camere montate deasupra, în timp ce tu urmăreai un camion. Iar regizorul încerca să comunice cu tine din vârful camionului care mergea cu 65-80 km la oră. Totul era ca un dans, trebuia ca totul să se desfășoare la timpul potrivit. Iar asta a fost ceva complicat!
În acest film apar o mulțime de mașini superbe, a fost acesta un detaliu important? Îți plac mașinile?
Da, a fost foarte important pentru mine. Acesta a fost unul dintre principalele elemente care m-au atras la acest proiect. Ideea de a avea în film aceste mașini de epocă atât de minunate. Mai ales Ferrari GTO din 1962. Aceasta e... o mașină de epocă! La fel și Bugatti din ’37. Când le-am văzut numele în scenariu, m-am minunat! Nu au mai fost de mult folosite astfel de mașini într-un film. Sunt inestimabile. Acum sunt considerate opere de artă. Așa că am vrut să văd astfel de mașini în curse de mare viteză.
Ne aflăm în showroom, poți să te plimbi printre mașini și să ne spui pe care ai alege-o?
E egalitate între Austin-Healey și vechiul Porsche Speedster, cel de la începutul anilor ’60. Dar cred... că aș lua-o pe oricare dintre ele acasă.
Asta a fost de fapt condusă de Al Capone, ceea ce... o face să fie foarte specială. Dodge 6. Mai sunt și BMW 327, Jaguar Type-E și Austin-Healey. Toate sunt mașini de epocă superbe.
Sunt o mulțime de cascadorii în acest film. E interesant să le vezi la filmări? Ai luat parte la unele dintre ele? Cum au ieșit?
Ador chestiile astea, pentru mine, cascadoriile sunt cele mai distractive. Cred că, într-o anumită măsură, tocmai de asta am devenit actor. Mereu mi-am imaginat cât de tare trebuie să fie să ai arma și să obții și fata la final.
Ai mai fost în Franța până acum?
Am mai fost în Franța. Fratele meu locuiește la Paris, deci am mai venit aici. Dar în sudul Franței nu prea am petrecut mult timp, așa că au fost plăcute filmările.
Cum ți s-a părut Marsilia, sudul Franței în general? S-a ridicat la nivelul așteptărilor?
Inițial, filmul trebuia să fie turnat vara. Apoi filmările au fost ușor amânate, dar a fost minunat să ne putem bucura de o vreme atât de însorită și frumoasă în ianuarie/februarie.
Ai avut limitări constrângeri filmând aici?
Da, sigur, să nu mănânc prea multe croissante pe zi! Mi se pare că dieta franceză e foarte, farte diferită de cea cu care sunt eu obișnuit. Și bariera lingvistică a fost un aspect interesant: să lucrez la un film cu o echipă care vorbea majoritar franceza. Dar toată lumea a muncit din greu, așa că a fost distractiv.
Ai vreun personaj favorit în acest film?
Sunt multe personaje bine scrise. Personajele negative, Max Klemp și Jacomo Morier, au fost jucate de actori fantastici, care au reușit să imprime poveștii mai mult decât era scris în scenariu. E greu să aleg doar un personaj, pentru că filmul a avut de toate.
Care sunt scenele tale favorite din film?
Îmi place foarte mult secvența din final, când au un soi de urmărire supremă.
Îl cunoșteai pe Freddie de dinainte să vă vedeți la filmări?
Eu și Freddie ne-am cunoscut la Los Angeles, am luat prânzul împreună înainte să începem filmările. Dar nu-l știam de dinainte. Știam doar că e privit ca un actor promițător londonez. Știam că e un actor de teatru foarte bine cotat, considerat un mare talent.
Mai ai ceva de adăugat?
„Overdrive” e unul din acele lucruri despre care oamenii nu știu câtă muncă trebuie depusă pentru a-l finaliza; ei văd doar produsul final, uneori. Și cred că e foarte important să ai o echipă grozavă cu care să lucrezi, care să simtă că face parte din proces, din produsul final. Pentru că fără această echipă, nu poți face un film. Iar oamenii uită asta. Așa că mi-ar plăcea să mulțumesc echipei de producție că a muncit pe brânci, 24 de ore din 24. Și da, m-am distrat grozav. Și cu siguranță nu aș fi aici fără sprijinul fanilor și al celor care mi-au fost alături în această călătorie. Sunt foarte norocos că am ajuns unde am ajuns.
