Miercuri, 4 iulie 2012, Arhiva Naţională de Filme (ANF) sărbătoreşte 55 de ani de activitate neîntreruptă. Cu această ocazie, începând de la ora 18:00, la Cinemateca Eforie (Str. Eforie nr. 2 din Bucureşti) vor fi prezentate patru filme clasice, două lungmetraje de ficţiune şi două scurtmetraje (unul documentar şi altul de animaţie).
Toate cele patru titluri sunt lansate în 1957, programul fiind şi o încercare de a recrea experienţa cinematografică din România în anul înfiinţării ANF, şi au pe generic nume mari ale istoriei cinematografului autohton.
Pentru ca un public cât mai larg să se poată bucura de această sărbătoare nu doar a ANF, ci şi a filmului românesc, accesul spectatorilor în sală este liber, în limita locurilor disponibile.
Informaţii filme:
Scurtă istorie: România, 1957
„Inteligentul şi veselul său eseu despre evoluţia omenirii se lipsea de ceea ce se înţelege în mod tradiţional prin story. Dacă abolirea subiectului era pe atunci şi aspiraţia filmului cu actori (concretizată mai ales în creaţia lui Michelangelo Antonioni), reforma animatorului român se bizuie pe specificul artei a opta. Enorma putere de sugestie a imaginii animate nu mai este pusă în slujba unor fabule cu personaje maniheiste pe înţelesul vârstei preşcolare. Fără să ignore posibilităţile animaţiei de a comprima şi dilata timpul şi spaţiul sau de a zămisli lumi fantastice, Gopo demonstrează că expresia ei concentrată poate transmite tâlcuri majore". (Dana Duma, „Gopo", 1996)
Două lozuri: România, 1957
Comedie, adaptare după nuvela omonimă a lui I.L. Caragiale, în regia lui Gheorghe Naghi, Aurel Miheles. Cu: Grigore Vasiliu-Birlic, Dorina Done, Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru, Ion Iancovescu. Povestea: Un umil funcţionar, Lefter Popescu, sfătuit de un amic, căpitanul Pandele, care îi dăduse şi banii împrumut, cumpără două lozuri, la două loterii diferite, care ies amândouă câştigătoare. Lefter Popescu şi amicul său, cu care se învoise ca, în caz de câştig, să-i cedeze zece la sută din suma încasată, se şi văd îmbogăţiţi. Dar ia biletele de unde nu-s…
Casa de pe strada noastră: România, 1957
Scurtmetraj documentar, regia Mircea Săucan. Voce: Radu Beligan. „Înviorând cu o pată de culoare peisajul stilistic încă tern al cinematografului românesc din 1957, Casa de pe strada noastră poate fi socotit un poem despre memoria obiectelor. Tiparul compoziţional folosit de Săucan e, fără îndoială, ingenios: descrierea lucrurilor care mobilează, rând pe rând, de-a lungul multor decenii, aceeaşi casă. Aceste constelaţii de obiecte, martore – fiecare dintre ele – ale celor mai diverse crâmpeie de existenţă omenească şi, totodată, embleme ale unei întregi atmosfere, acest carusel al lor, aş spune, constituie temelia unei metafore de o neaşteptată amplitudine.” (George Littera, „Cinema")
Erupţia: România, 1957
Dramă, în regia lui Liviu Ciulei, cu Eva Cristian, Lucia Mara Dabija, Lica Popescu, Jean Bart, Dorin Dron, Ştefan Ciubotăraşu. Anca Banu, absolventă a Institutului de Petrol şi Gaze, soseşte într-un orăşel a cărui viaţă este petrolul. Însă pământul este secătuit. De când, cu decenii în urmă, o erupţie de gaze făcuse zeci de victime, un greu blestem pare să apese asupra locului. „În Erupţia, secvenţa de început – pe care eu o consider cea mai reuşită – a fost realizată printr-o ritmică muzicală. Urmăream un montaj care să îşi impună filmul său spectatorului, astfel încât să-i creeze senzaţia aproape materială a pustiului pe care eroii filmului erau chemaţi să-l readucă la viaţă". (Liviu Ciulei în dialog cu Alice Mănoiu, „Noul cinema") .
Intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice (ANFC), Arhiva Naţională de Filme (ANF) a luat fiinţă la data de 4 iulie 1957, ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu, iar în anul următor membru efectiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii. În 1965 a fost construit primul depozit destinat special păstrării filmelor. Primele spectacole de cultură cinematografică au fost iniţiate în februarie 1962, iar în septembrie 1964 şi-a început activitatea Cinemateca Română, care, prin sălile sale (în prezent, Eforie şi Union), a reprezentat, timp de aproape jumătate de secol, un punct central de atracţie pentru comunitatea cinefilă din Bucureşti. În prezent, ANF deţine aproape 46.000 de titluri, filme de toate genurile şi din toată lumea. iar din 1965 a început proiecţiile publice într-o sală proprie de cinematecă.
Părerea ta
Spune-ţi părerea