În filmele sale anterioare, District 9 şi Elysium, realizatorul Neill Blomkamp i-a invitat pe spectatori să-şi reimagineze lumea în care trăim. În filmele sale anterioare, Blomkamp a combinat acţiunea cu conştiinţa socială, iar această combinaţie a stârnit o reacţie de neuitat, rămânând în memoria spectatorilor. În filmul actual, Chappie, Blomkamp abordează din nou acest subiect sensibil.
Acţiunea filmului se petrece doar la câţiva ani de momentul actual, când lumea se află sub controlul unor poliţişti androizi robotizaţi, denumiţi Străjeri/ Scouts. „Oamenii nu se pot înţelege cu ei, nu pot negocia nimic, pentru că roboţii sunt atotputernici”, explică Blomkamp.
Deşi întregul oraş se află sub aşa zisa „protecţie” a androizilor poliţişti, ia fiinţă o creatură cu totul diferită de străjeri – Chappie, primul robot care poate avea propriile gânduri şi sentimente. Chappie a fost şi el poliţist android, dar după ce a fost răpit, el a fost programat pentru cu totul alte scopuri.
„Ideea este să iei un robot, care este complet inuman – în special un robot poliţist – şi să-l înzestrezi cu caracteristici umane până acolo încât el să devină mai sentimental şi mai uman decât oamenii”, spune Blomkamp. „Aceasta este esenţa şi ironia filmului – un poliţist android devine capabil de simţire şi începe să dovedească trăsături morale, etice şi de conştiinţă mai ceva decât fiinţele umane”.
În film, Blomkamp spune povestea unei minţi tinere şi uşor influenţabile – robotul Chappie – care cade pradă unor influenţe contradictorii. „Chappie este atras în lumea interlopă din Johannesburg şi în plus, e crescut de doi părinţi diferiţi – unul bun şi unul rău”, explică Blomkamp. Chappie este prins la mijloc, între două forţe puternice – iar când aceste două forţe se confruntă, întregul oraş e pus în pericol.
„Filmul pune întrebări cum ar fi – când ar putea un robot să devină uman?”, spune Sharlto Copley, care-l interpretează pe Chappie în film. „Atunci când pot picta, sau fiindcă le place un anumit gen de muzică? Pentru oameni, un motiv ar fi ca maşinile să aibă sentimente şi să putem relaţiona cu ele ca şi cu alţi oameni. Cred că asta l-ar determina pe un om să spună că o maşină e vie – dacă ea ar putea trăi emoţii ca şi noi ceilalţi oameni”.
Rolul titular al lui Chappie – un străjer căruia i se dă conştiinţă prin intermediul inteligenţei artificiale – este interpretat de Sharlto Copley. Copley şi-a jucat rolul în mod obişnuit, în faţa camerei de filmat, dând replica celorlalte personaje. Aceasta i-a permis lui Chappie să se simtă ca un personaj real şi autentic, iar celorlalţi actori să-şi întregească personajele.
Ulterior, în faza de post-producţie, Blomkamp a lucrat împreună cu experţii de la VFX facility Image Engine pentru a-l aduce la viaţă pe Chappie, suprapunându-l pe robotul Chappie peste corpul şi mişcările lui Copley. Aşadar robotul a fost creat după chipul şi mişcările lui Copley. Felul în care reacţiona Copley era transferat întrutotul la robot – de la mişcările pe care le făcea şi până la felul în care stătea sau îşi mişca urechile.
Rolul negativ al filmului, Vincent Moore, este asumat de Hugh Jackman. Fiind inginer, el se opune ideii de inteligenţă artificială. Vincent consideră evoluţia lui Chappie ca pe o ameninţare , explică Simon Kinberg. „Vincent este un strălucit om de ştiinţă, dar care are o fire agresivă, care crede că lumea are nevoie de forţa represivă pe care o crease el”, spune Kinberg. „El a sacrificat totul pentru acest program. El fusese militar, iar pentru a-şi atinge scopurile, era în stare să aplice tactici extreme. Putea să dea foc oraşului, numai ca să obţină ceea ce vroia”.
Printre oameni se află cei ca Vincent Moore (Hugh Jackman), care văd în robotul gânditor sfârşitul omenirii, pentru că atunci când o maşină ajunge să gândească, omul nu-şi mai găseşte utilitatea. Dar alţii, cum este creatorul lui Chappie, Deon Wilson (Dev Patel), îl văd pe Chappie ca pe o creatură vie, care respiră şi trăieşte ca orice altă formă de viaţă – fiind ultima speranţă a umanităţii, chiar dacă nu este pe de-a întregul om.
„Nu cred că mi-a plăcut alt rol mai mult decât Vincent Moore”, afirmă Jackman. „El este australian, aşa că mi-a făcut plăcere să vorbesc cu accentul propriu. Ca să-l înţelegi pe Vincent trebuie să înţelegi că el nu vrea să piardă niciodată. Tocmai atunci când totul este împotriva sa, sau indiciile conduc în altă direcţie, el se luptă mai tare. El consideră că face un lucru atât de important încât un poate accepta ca altcineva să-i dea ordine”.
Opusul lui Vincent este Deon Wilson, creatorul lui Chappie, interpretat de Dev Patel. El este un tânăr inginer care se ocupă de dezvoltarea inteligenţei artificiale şi care se află în perfectă opoziţie cu Vincent, interpretat de Jackman.„Vincent pur şi simplu urăşte inteligenţa artificial”, spune Jackman. „El consideră că asta ar însemna ca oamenii să se joace de-a Dumnezeu. El susţine că infracţiunile sunt imprevizibile şi că este important ca armele şi instrumentele să se afle sub controlul oamenilor, şi nu invers”.
Deon reprezintă noul val de programatori, susţine Blomkamp. „El are acea sclipire a tinereţii”, susţine regizorul, producătorul şi scenaristul. „Am vrut ca el să fie un fel de geniu, de la Oxford sau MIT, un student extrem de înzestrat care face cercetări în domeniul inteligenţei artificiale, pe care vrea să pună mâna o companie. Tânărul însă îşi dă seama în scurt timp că ţelurile lui nu coincid cu cele ale companiei – aşa încât îşi dedică tot timpul liber pentru adevărata sa pasiune”.
Cea care coordonează programele companiei Tetra Vaal este directoarea executivă Michelle Bradley, interpretată de Sigourney Weaver.
Ce simte Blomkamp în legătură cu cooptarea lui Weaver – una dintre eroinele sale sci-fi preferate – la acest rol din filmul său? „Sunt plăcut surprins când reuşesc să-i conving să joace în filmele mele pe cei care mi-au deschis ochii –chiar din copilărie - asupra meseriei pe care doream s-o urmez şi a filmelor pe care doream să le fac”, spune el. „Aşa că prezenţa ei pe platourile de filmare avea ceva bizar, dar şi ceva natural. Este o persoană cu care comunici uşor şi care e foarte talentată. Totul s-a petrecut firesc, dar uneori aveam impresia că o am în platou pe Ripley, ceea ce mă emoţiona total”.
Pentru Weaver, sentimentul de respect este reciproc. „El este una dintre acele minţi strălucite”, recunoaşte ea. „E la curent cu toată tehnologia modernă – nu numai tehnologia clasică din operele de science fiction, ci tehnologia de ultimă oră. Mi-a trimis nişte link-uri despre roboţii care se fabrică acum, care pur şi simplu m-au uimit – te-ai gândi că aceste lucruri aparţin încă viitorului”.
Când Chappie este înzestrat cu conştiinţă datorită noului program al lui Deon, el cade în mâinile unor tipi periculoşi – Ninja şi ¥O-Landi VI$$ER. În film, ei sunt nişte gangsteri de ultimă speţă, care vor să se îmbogăţească prin orice mijloace, dar în viaţa reală, ei sunt formaţia de rap-rave, Die Antwoord.
Ninja spune că personajului său din film roboţii i se păreau excesivi.„El spunea „Fir-ar să fie de roboţi, sunt pretutindeni!’”, relatează el. „Noi nu puteam să ne facem treaba pentru că roboţii ăştia se băgau peste tot şi în toate”. Asta a şi condus la răpirea unui poliţist android, care devine ulterior Chappie.
Crearea lui Chappie
Preocupările lui Blomkamp pentru crearea lui Chappie au început cu mai mult de zece ani în urmă. Ca tânăr regizor şi creator de efecte vizuale, Blomkamp a creat un şir de false reclame, doar ca să le demonstreze agenţilor/producătorilor de ce este capabil să producă. „Mă jucam când am făcut proiectul acestui robot, în 2003, în programul Lightwave”, explică el. „Era influenţat de programele şi animaţia japoneză; nu mă mai ocup de animaţie sau de romanele grafice, dar vroiam ca filmul meu să păstreze acest aer bizar de reclamă. Am vrut ca Chappie să semene în principal cu acest prim robot pe care l-am creat”.
Cu mult înainte de a începe filmările propriu-zise, realizatorii lucrau la aspectul lui Chappie. Procesul a revenit echipelor de la Image Engine, unde efectele vizuale erau coordonate de Supervizor-ul Chris Harvey, şi de la WETA Workshop, unde efectele erau coordinate de către Supervizor-ul Joe Dunckley. Ambele echipe, inspirate de robotul pe care Blomkamp îl proiectase cu 10 ani mai devreme, trebuia să creeze un robot care să funcţioneze atât pentru animaţia pe calculator cât şi ca prezenţă fizică pe platoul de filmare.
Cu doi ani şi jumătate înainte de începerea filmărilor, realizatorii au filmat cadre din Johannesburg pentru a vedea dacă planul va funcţiona. Având dovada că ideea va avea succes şi obţinând lumina verde pentru proiect, Image Engine şi echipa de la WETA Workshop au lucrat împreună cizelând şi perfecţionând designul. „Acesta era un proces diferit pentru noi”„, mărturiseşte Harvey. Când lucram pentru filmul Elysium, totul s-a construit la WETA şi apoi a fost trimis la Image Engine pentru a fi prelucrat digital. Pentru filmul actual, Neill a avut altă abordare.
Neill a muncit luni de zile la conceptul original, împreună cu WETA, apoi a trimis schiţele, realizate în 2D, la Image Engine. Pornind de la aceste scheciuri, am realizat personajele tridimensional. Atunci când s-au construit reprezentările fizice, noi deja rezolvasem o mare parte a mecanicii animaţiei; eram capabili să modificăm modelul astfel încât să funcţioneze cu adevărat”. Mai departe, Image Engine a transferat modelele digitale către WETA Workshop, cu care a cooperat tot timpul pentru cizelarea designului, pentru ca apoi echipa WETA să realizeze reprezentarea fizică a robotului.
Dunckley spune că indicaţiile lui Blomkamp privind designul lui Chappie au intenţionat ca acesta să fie cât mai realist. „El vroia ca robotul să fie cât se poate de realist, nu exagerat”, explică el. „Nu trebuia să fie un robot cu raze laser izvorându-i din cap. Trebuia să arate ca un robot pe care guvernele să şi-l poată permite peste câţiva ani”.
Designul lui Moose (elanul), propus ca o alternativă pentru Străjerii de poliţie, a parcurs acelaşi drum, chiar dacă abordarea era diferită. „Moose este copilul lui Neill”, afirmă Dunckley. „Suntem foarte mândri de faptul că, din punct de vedere ingineresc, el funcţionează foarte bine”, adaugă Dunckley. „Arată bine şi arată de parcă acum ar prinde viaţă şi s-ar repezi la tine să te atace”.
Blomkamp l-a proiectat special pe Moose să fie nerealist. „E ironic faptul că o companie de securitate poate cheltui enorm şi ineficient pentru realizarea unui astfel de gigant robotizat, punând apoi decontul pe seama populaţiei. A fost un concept exagerat, cel mai nebunesc şi deplasat concept pe care l-am putut imagina. Şi l-am realizat în acelaşi mod în care erau realizate efectele în anii ‘60, ’70 şi ’80, când piese diferite erau puse cap la cap, căpătând o altă identitate tehnologică. Tot aşa am făcut şi eu, numai că în calculator. Pornind de la acest design, WETA Workshop şi Image Engine l-au rafinat astfel încât fiecare articulaţie a sa să poată fi animată, iar apoi, cei de la WETA au construit o versiune a sa mare de trei metri şi jumătate”.
Pentru forţele de poliţie care numărau 110 Străjeri, WETA Workshop a construit 11 manechine. „I-am individualizat”, spune Dunkley, „în aşa fel încât toţi au plăcuţe cu numere de identificare, unii sunt mai noi, alţii mai vechi – arătăm străjeri nou-nouţi, dar şi străjeri aflaţi în serviciu neîntrerupt de 5 ani, care au nevoie de reparaţii. Acesta este un element important de identificare, pentru ca spectatorii să-l recunoască mai uşor pe Chappie – care este Străjerul 22 şi a avut probleme la o ureche care i-a fost înlocuită cu o ureche portocalie de probă. Va fi uşor de urmărit urechea oranj prin mulţime”.
Dunckley subliniază că urechile nu sunt doar elemente de identificare, ci îi dau animatorului şi posibilitatea de a arăta sentimentele pe care le trăieşte Chappie. „Urechile sunt foarte reprezentative,” spune el. ”Poziţiile lor diferite dau expresii fizionomice diferite ”.
Pe măsură ce Chappie se deteriorează, echipa WETA Workshop i-au schimbat fizionomia. „Chappie trece prin opt schimbări şi stadii diferite”, afirmă Dunckley. „Există trei schelete ale lui Chappie şi opt seturi de carcase, care reprezintă fiecare etapă. După ce a primit lovitura în piept, am scos platoşa exterioară şi am înlocuit-o cu alta, deteriorată.
El este atacat, ars, împuşcat, iar împuşcat, vopsit de Ninja şi Yo-Landi, şi aşa mai departe. Multă muncă a presupus şi realizarea reprezentării fizice. A fost complicat, pentru că tot ce am filmat pe platou cu manechinul lui Chappie – trebuia trecut apoi prin efecte speciale. Aşa că a trebuit să lucrăm în permanenţă cu cei de la Image Engine pentru a identifica fiecare stagiu şi pentru a face modificările necesare fiecărui stagiu.
Manechinul lui Moose a cerut de asemenea multă preocupare. „Manechinul este potrivit pentru platou, dar dacă trebuie scos afară, el trebuie să poată fi demontat în 30 de minute,” explică Dunckley. Totuşi, până s-a ajuns acolo, s-a parcurs un proces complicat. „Neill a vrut ca elanul să fie reprezentat stand într-o poziţie aplecată înainte, ceea ce îl cam dezechilibra. Aşa încât am adăugat balast în picioare, iar elanul a ajuns să cântărească o tonă – o tonă de elan”.
Părerea ta
Spune-ţi părerea