Eric McCormack, „geniul-nebun” din Perception, s-a inspirat dintr-un caz real

Dr. Daniel Pierce (Eric McCormack) este un neurolog excentric care utilizează metode unice pentru a ajuta guvernul federal să rezolve cazuri complexe în serialul Capcana minții/Perception, ce este difuzat săptămânal, în fiecare zi de luni, de la ora 22:00,  pe Universal Channel. Celebrul actor Eric McCormack îl interpretează pe Dr. Daniel Pierce, care are schizofrenie paranoică, dar este recrutat de FBI. Pierce cunoaşte foarte bine comportamentul uman şi înţelege perfect cum funcţionează mintea umană. Are şi o capacitate ireală de a privi dincolo de emoţiile conştiente ale celor din jur, pentru a vedea ce se ascunde în spatele lor. Mintea lui Pierce este strălucită, dar şi grav afectată. Se luptă cu halucianţii şi imagini paranoice, cauzate de schizofrenie. Rachael Leigh Cook joacă rolul agentului FBI Kate Moretti, fosta studentă a lui Pierce, care îl roagă să o ajute la anumite cazuri. Spre deosebire de colegii ei, Kate este dispusă să privească dincolo de ciudăţeniile lui Daniel.

Iată, mai jos, un interviu cu cei doi actori, astfel încât să îi cunoaşteţi şi înţelegeţi mai bine pe eroii serialului Capcana minții/Perception.

Eric, poți să ne spui cum ți-ai pregătit personajul, având în vedere faptul că este unul special, psihologic vorbind. Cum te pregăteşti pentru rol şi cum îl dezvolți?

ERIC McCORMACK: Sunt multe aspecte pe care vreau să le stabilesc despre personaj. În primul rând este un profesor de neuroştiinţă. Am vrut să combin atât partea ştiinţifică, cât şi cea academică. Dar cel mai important aspect este acela că are o boală mentală şi am responsabilitatea de a fi credibil. La toate acestea se adaugă și responsabilitatea de a crea un show de divertisment, în fața căruia telespectatorii să nu îşi facă tot timpul griji pentru personajul principal. Am cercetat modalităţi prin care o astfel de persoană - cu un intelect deosebit, dar, în același timp, afectat, poate să angreneze un show despre rezolvarea misterelor. Aşa că am citit mult, ne-am întâlnit cu mai mulţi profesori de neuroştiinţă şi am cunoscut o femeie minunată, pe nume Elyn Saks, care a scris o carte despre ea, initulată The Center Cannot Hold. Acum este profesor de drept la o universitate din SUA, dar a fost un student eminent care înnebunea, încet, la începutul anilor ‘70, dar ţinea acest lucru secret, asumându-şi consecinţele. Experienţa ei academică şi lupta dusă pentru a trăi cu schizofrenia au fost pentru mine ca o biblie a personajului.

Ce comentarii ai primit din partea celor care chiar suferă de acest tip de boală mentală şi de la medici după primul sezon, având în vedere subiectul foarte delicat?

ERIC McCORMACK: Da, este delicat! Sincer, cele mai multe comentarii au venit pe Twitter şi erau pozitive. Sunt mulţi oameni care trăiescu cu această afecţiune sau care au rude bolnave, dar nu au văzut niciodată acest aspect reprezentat într-un mod atât de complex. Evident, cel mai mare stigmat în bolile mentale, schizofrenie mai ales, este pericolul. Sunt imprevizibili, sunt periculoşi, îi pot răni pe cei din jur. Dar un număr foarte mare de oameni afectaţi de această boală pot trăi în familii stabile și pot avea o slujbă, dacă primesc tratament şi ajutorul de care au nevoie. În concluzie, să vezi un geniu care are aceleaşi probleme - cred că redă oamenilor multă speranţă.

Ai întâlnit în viaţa ta personală pe cineva cu o astfel de afecţiune?

ERIC McCORMACK: Da, am un caz minor chiar în familia mea, însă este ceva personal și nu vreau să vorbesc despre asta. Dar cazul de care vă vorbesc nu este la același nivel precum Daniel Pierce, personajul meu din Capcana minții. Deci, atunci când am început să pregătesc acest rol, nu știam foarte multe despre acest subiect. Până când am fost nevoit să cercetez fenomenul şi să privesc dincolo de etichete şi de ceea ce acceptăm noi ca fiind normal. Am învățat multe din toate acestea.

Ce părere ai despre faptul că din ce în ce mai multe persoane cer să fie declarate bolnave psihic, pentru a scăpa de diferite acuzaţii, în procese?

ERIC McCORMACK: Eu cred în ştiinţă. Cu cât stiinţa ne spune mai des „nu a avut de ales, este bolnav”, este greu… nu susţin criminalitatea. (râde)

În mine se dă o luptă. Și tocmai de aceea cred că este un domeniu foarte interesant. Cred că trebuie să înţelegem şi să fcem toate eforturile pentru a trata bolile mintale cât putem de bine. Dar nu putem fi o societate în care oricine să poată susţine: Câteodată am un tic la mână, deci nu pot fi responsabil pentru faptele mele. Trebuie să existe un echilibru. Şi acel echilibru este ştiinţa şi informarea. Totul se transformă într-o discuţie socială, care face serialul foarte interesant.

Pe lângă cercetarea pe care a trebuit sa o faci pentru acest personaj, ce altceva te-a inspirat? Este destul de neobişnuit să te vedem ca agent FBI.

ERIC McCORMACK: Secretul este scenariul. Personajul lui Pierce a fost foarte bine definit. Am avut noroc în această privinţă. Cand am început să mă documentez şi să citesc mi-am dat seama că totul se reduce la simptome. Niciun om care suferă de schizofrenie paranoică nu are aceleaşi simptome cu altul. Fiecare este afectat în felul său. Iar totul trebuie privit prin perspectiva tipului acestuia, care este genial. Aşa că am ajuns la ideea de „geniu-nebun”, care a mai fost exploatată şi înainte. Frumuseţea constă în a explora şi a-ţi asuma consecinţele, iar colega lui Pierce, Kate Moretti, interpretată de Rachel Leigh Cook, riscă prin a-l duce la locul crimei. Este locul în care ea lucrează încearcă să avanseze, să afle răspunsuri, şi îşi asumă un risc, având încredere în geniul din el și sperând să nu fie nebunie curată.

Ai urmărit serialul În mintea criminalului? Ştiu că este diferit, dar acum pare că filmele s-au reorientat spre perceţie, înainte totul se reducea la arme cât mai puternice, dar acum totul vine din cap. Poţi să ne vorbeşti puţin despre asta?

ERIC McCORMACK: Da, cred că am trecut printr-o perioadă în care totul se rezuma la fapte. Era despre medici legiști şi probe balistice, aproape că nu apucam să-i cunoaştem prea bine pe polițiști - și aici mă refer la: „CSI” sau „Lege şi ordine”. A fost foarte ok pentru o perioadă. Dar am început să vedem, mai ales în seriale, variaţiuni ale temei. Ne-am întors la un protagonist care este fragil, imperfect, un erou care are de trecut obstacole. Şi astfel au apărut „Dexter”, „Monk” şi „În mintea criminalului”. Cineva le spunea detectivi defecţi!

Aşa este şi lumea lui Kate din Capcana minții. FBI este o lume a bărbaţilor, în care Kate îşi caută calea. Ea are un trecut în neuroştiinţă, așa ne-am și cunoscut. De aceea, ea abordează problemele dintr-o altă perspectivă.

Eric, mai eşti încă Will din „Will şi Gace”? Cum a fost pentru tine să treci de la un rol la altul?

ERIC McCORMACK: Ei bine, au trecut câțiva ani între cele două roluri. Ceea ce a fost util. E foarte frumos să joci un personaj căruia îi plac femeile. (Râde) Este o schimbare binevenită! Nu doar să petreci timpul cu ele, ci să vrei mai mult! (Râde) Este foarte diferit totul. De la formatul de sitcom, cu 4 camere, implicaţiile gay - nici că putea fi mai diferit. Acum, am revenit pe platou şi joc un personaj diferit. Îmi plac contrastele.

Preferi comedia sau drama?

ERIC McCORMACK: Prefer varietatea. Îmi place să trec de la o stare la alta, să devin confuz, şi eu şi publicul, să provoc publicul. Cred că pe vremuri aceasta era reţeta succesului. Şi când spun „pe vremuri”, mă întorc cu 400 de ani în urmă, când actorii jucau într-o comedie la pânz şi într-o tragedie seara. Era aşteptată această versatilitate. În zilele noastre, publicul nu mai are nevoie de așa ceva. El trebuie să ştie că un actor e într-un fel - şi alt actor, opusul. Dar cred că, de dragul nostru și al breslei din care facem parte, trebuie să facem mai mult. Daca nu vom fi acceptaţi, măcar am încercat!

Te-ai simţit vreodată blocat în rolul lui Will?

ERIC McCORMACK: Cred că, datorită actorilor cu care am jucat şi personajului pe care l-am îndrăgit, a durat ceva până mi-am ieşit din rol.

Am o întrebare pentru Rachael. Personajul tău riscă în mod constant pentru a-l ajuta pe Daniel. În cariera ta, ai ajuns la situaţii limită, în care a trebuit să îți asumi anumite riscuri?

RACHAEL LEIGH COOK: Mi-am asumat numeroase riscuri în carieră. Sunt multe înregistrări de la audiţiile mele pentru care mă rog să nu fie făcute publice. Deci da, mi-am asumat riscuri. Dar cel mai mare risc, pentru care sunt foarte fericită, a fost cel al creatorilor acestui serial, atunci când au hotărât să mă aleagă pentru acest rol. Nimeni până acum… ei bine, să spunem că nu stau la coadă producătorii ca să îmi ofere roluri. A fost foarte frumos când am primit telefonul.

În serial, personajul tău este puţin excentric. Cât de excentrică eşti în viaţa reală?

RACHAEL LEIGH COOK: Sunt mult mai ciudată!

Rachael, cum te-ai pregătit pentru rol? Este unul mai puțin obișnuit. Nu știu să fie prea mulți oameni precum personajul tău în FBI. Ai construit singură personajul sau ai început cu scenariul?

RACHAEL LEIGH COOK: Cred că m-am adescurcat la audiţii şi mi-am imaginat că am făcut ceva bine, dacă am obţinut rolul. Chiar nu sunt sigură. Îmi amintesc cum la filmările episodului pilot îmi frecam mâinile şi mă gândeam: “Nu am nicio idee. Parcă nu ştiu ce fac! Nici nu cunosc personajul acesta. Ştiu că îi plac hamburgerii, asta ştiu sigur, şi urăşte crimele. Dar, în afară de asta cine este ea? Nu înţeleg ce fac aici!” Şi astfel am început să îmi spun replicile, să îmi evaluez reacţiile şi am început să abordez rolul nu ca pe un job, ci ca pe un personaj. Am analizat cine este persoana asta, ce încearcă să demonstreze, de ce simte că trebuie să demonstreze ceva, ce este gata să rişte. Şi am început să sortez din personalitatea mea acele aspecte, punând restul deoparte.

ERIC McCORMACK: Audiţiile noastre au fost ca o scenă din „Tăcerea mieilor”, în care ea apare lângă trupele de intervenţie, din care fac parte numai agenți înalți de doi metri, care se uitau la ea ca şi cum ar fi spus: „Da, da, tu lucrezi pentru FBI, ok…”. Evident, ea este frumoasă şi nu foarte înaltă. Toate aceste aspecte sunt evidenţiate pentru a induce necesitatea de a lupta şi mai mult pentru a obţine ce-și doreşte. Şi are şi un trecut în ştiinţă! Deci versatilitatea pe care a arătat-o Rachael la audiții ne-a convins că, în stilul său propriu, ea va face cel mai bun rol.

Deci tu ai avut o influenţă în alegerea lui Rachael. Povesteşte-ne despre relaţia profesională la care te aşteptai.

ERIC McCORMACK: Ei bine, am avut noroc că am fost co-producător, alături de Kenneth Biller. M-am implicat în selectarea actorilor, care este un proces crucial. Din experiențele trecute am învăţat că echipa trebuie să fie foarte bună. Arjay Smith a adus ceva foarte diferit, el a adus un suflu nou. Pe Rachael o vom cunoaşte şi mai bine în sezonul 2. Este o persoană foarte amuzantă. Nu am cuprins totul în scenariu, dar o vom face în sezonul doi. Kelly Rowan are cel mai dificil rol feminin - este un secret dezvăluit la sfârşitul episodului pilot. Ne-am gândit: cum va arăta cea la care visează un geniu precum Daniel Pierce? Cine este această femeie perfectă? Trebuie să fie cu adevărat perfectă – altfel, de ce ar mai avea Daniel halucinaţii în legătură cu ea? Şi în căutarea acestei combinaţii de frumusețe, eleganţă şi geniu am găsit-o pe Kelly.

Este destul de complicat să şi joci şi să fii și producător. Cum combini cele două poziţii?

ERIC McCORMACK: Creatorii show-ului nu au nevoie de ajutorul meu ca să îl scrie. În afară de casting, contribuţia mea este aceea de a proteja personajul. Regizorii sunt diferiţi şi eu cred că secretul succesului unui serial constă în a menține standardul ridicat. Şi pentru că celălalt producător, Ken, este ocupat cu scrisul scenariului, este util să ai un alt producător în platou.

La finalul primului sezon vei explora teoria conspiraţiei. Eşti fan al acestor teorii?

ERIC McCORMACK: Eu tratez teoriile conspiraţiei ca şi pe OZN-uri. Nu am dovezi, nu spun nu, sunt dispus să ascult. Dar nu îmi petrec timpul scriind despre ele.

Când începi un astfel de serial, speri sau ești încrezător că va continua?

RACHAEL LEIGH COOK: Eu sper. Aş vrea să spun că sunt încrezătoare, dar ştii cum e, în afaceri cazi când te simţeai mai confortabil pe scaun. Aşa că sper!

ERIC McCORMACK: Îmi place foarte mult personaul Daniel Pierce și, ca şi producător, ador să lucrez cu oamenii aceştia. Am foarte multă speranță că va continua! Dar am şi mai multă încredere ca înainte, deoarece am avut reacții pozitive după primul sezon. Şi nu mă refer doar la cifre, ci şi la raspunsurile venite prin intermediul reţelelor de socializare. Înainte, ca actor, trebuia sa aştepţi șase luni să vină scrisorile din partea fanilor. Acum, reacțiile vin imediat, publicul scrie pe Twitter „Îmi place filmul”, „Mi-a plăcum acea fază”, „Cum ai ales asta?”. Ştim imediat cum a fost primit. Acum am încredere că acei oameni le vor spune prietenilor şi că vom avea şi mai mulţi fani în sezonul al doilea.