« Înapoi la pagina festivalului

Cronică: Potopul/Mabul

de Ştefan Dobroiu in 10 Iun 2011
Cronică: Potopul/Mabul
Citeşte şi
Citeşte toată corespondenţa de la TIFF 2011

Scanează QR codul alăturat cu smartphone-ul tău şi află programul festivalului!

Vezi instrucţiuni!

Când intri la un film israelian, ai toate motivele să te aştepţi la un manifest politic, social sau religios, dar nu e deloc cazul o dată ce ţi-ai cumpărat bilet la Mabul/Potopul (atenţie, îl poţi revedea mâine, de la ora 11, la cinema Florin Piersic), o dramă de familie pe care cu greu o vei putea uita. Noi l-am pus deja pe raftul cu cele mai emoţionante şi captivante filme despre maturizare văzute vreodată.

Prim film regizat solo de Guy Nattiv, Mabul respiră universalitate: chiar dacă e bine ancorat în societatea israeliană, povestea micului Yoni, un băiat de 13 ani care de-abia aşteaptă ceremonia de Bar Mitzvah şi e emoţionant de nerăbdător să devină "bărbat", ar putea avea loc oriunde. Echilibrul fragil din familia lui Yoni primeşte un brânci distrugător în momentul când fratele autist al puştiului, Tomer, revine acasă. Internat de peste un deceniu într-o instituţie de profil, Tomer are nevoie de atenţie constantă şi ajunge curând să distrugă toate itinerariile confortabile ale familiei.

Cel care se răzvrăteşte cel mai mult în faţa noului intrus este Yoni. Mic şi fragil, Yoni este ţinta răutăţilor colegilor. Răspunsul său? Deştept nevoie mare, încasează bani de la cei mai puţin dăruiţi de la mama natură, făcându-le temele. Banii strânşi sunt folosiţi pentru a cumpăra proteine şi primi sfaturi de la culturiştii locali. Vreo pastilă care îngroaşă vocea există, întreabă Yoni la un moment dat. Nu, nu există, dar fratele său şi părinţii, fiecare cu problemele lui, vor crea în jurul vajnicului Yoni un context din care puştiul va ieşi cu mai multă experienţă decât mulţi mai în vârstă ca el.

Sensibil, extrem de bine ritmat, întotdeauna imprevizibil şi deloc tezist, Potopul are excelente momente de umor, dar respiră şi o emoţie sinceră, înţeleaptă. Starul absolut este categoric Yoav Roatman, puştiul care, la prima sa apariţie pe marele ecran, este în stare să ducă un întreg film în spate şi să dea lecţii de actorie şi verosimil colegilor săi mai în vârstă, deloc necunoscuţi. Ies în evidenţă Ronit Elkabetz (o ştii pe celebra actriţă israeliană din excelentul Cu fanfara în vizită al lui Eran Kolirin - dacă nu l-ai văzut, vezi-l!) în rolul mamei şi Michael Moshonov (Tomer), care la cei doar 25 de ani ai săi a jucat deja într-o mulţime de filme, printre care câştigătorul Leului de Aur la Veneţia în 2009, Lebanon.

Obligatoriu de văzut şi (către juriul TIFF) obligatoriu de premiat!

Taguri:  festival:tiff 2011, Guy Nattiv, Mabul, Lebanon, The Band's Visit, Yoav Rotman, Ronit Elkabetz, Michael Moshonov, Eran Kolirin

Părerea ta

Spune-ţi părerea
alex_il_fenomeno pe 11 iunie 2011 17:08
chiar as vrea sa il vad , avand in vedere ca filmele israeliene sunt destul de greu de gasit !

Spune-ţi părerea

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Categorii articole

Gossip

Ştiri cinema

Producţie

Cronică

Dosarele X

jinglebells