Rareori se întâmplă ca începuturile unei cariere să stea sub semnul unor repere atât de contradictorii, şi totodată situate sub semnul unităţii valorice. Dar, la o adică, e un apanaj al marilor talente actoriceşti acela de a fi mereu ele însele, imuabile, pe cele mai diverse coordonate, de la filmul de public la cel de conţinut, între rolurile din experimente iconoclaste şi cele din rateurile unor ambiţii de-ale altora. Pe scurt, adevăratul actor rămâne actor şi atât, impunându-se pe paradigma certitudinii.
Născută în 8 ianuarie 1986, la Galaţi, ca fiică a unui ofiţer de armată (după 1989, Florin Semciuc, tatăl ei, a făcut parte din pe nedrept uitata C.A.D.A., mişcarea de reformare a armatei sugrumată în faşă de fosta nomenclatură militară cosmetizată, ceea ce mari ponoase i-a atras), Cristina Ionela Semciuc a absolvit Liceul de Artă, specializarea actorie - tendinţă pe care şi-a descoperit-o singură, deşi taletul dramatic era o trăsătură destul de răspândită în familie: mătuşa ei (pe care însă împrejurările au împiedicat-o s-o întâlnească vreodată, cel puţin până în prezent), este actriţa Cornelia Alexoi, iar vărul, Alex Stama, tocmai a absolvit cursurile Universităţii "Hyperion", la clasa profesorilor Cornel Todea şi Gendi Brenda, dovedind a apetenţă irezistibilă atât spre dramă, cât şi, mai ales, comedie - un tânăr actor despre care cu siguranţă vom mai auzi destule.
După ce a absolvit U.N.A.T.C. "Ion Luca Caragiale", Crina a debutat în scurtmetrajul lui Adrian Sitaru "Mincinoasa" (2006), produs de postul Acasă TV în cadrul emisiunii "De 3x femeie", cu rolul Ema, alături de Răzvan Popa, Roxana Gutman, Dragoş Stoian şi Anca Ţurcaşiu - un personaj deosebit de dificil pentru o începătoare, oferindu-i şansa de a-şi impune din start resursele dramatice, în contextul unei intrigi complicate şi extrem de dificile situaţional şi interpretativ (o tânără nevoită să facă faţă avansurilor noului soţ al mamei sale).
În 2007, norocul i-a surâs din nou, într-un mod cât se poate de neaşteptat: însoţindu-şi o prietenă la un casting pentru spotul publicitar al campaniei "Sibiu, Capitală Culturală Europeană", a avut surpriza de a fi ea însăşi aleasa, ceea ce a transformat-o într-o imagine emblematică a oraşului. În acelaşi timp, a primit rolul Ştefaniei din telenovela "Daria, iubirea mea", tot la Acasă TV, şi pe cel al Oliviei Maier, în sezonul doi al serialului "Cu un pas înainte", regia Alex Berceanu, Bogdan Tiberiu Dumitrescu, Jesús del Cerro şi Virgil Nicolaescu, cu Monica Davidescu, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Ana Ularu, Laura Coşoi, Cristian Iacob, Alyin Cadir şi mulţi alţii.
Întâlnirea cu marele ecran, produsă în 2006, a stat la rândul ei sub semnul stelelor norocoase: deşi de mică întindere, rolul din "California Dreamin' (nesfârşit)", sub îndrumarea regretatului Cristian Nemescu, a adus-o şi în atenţia realizatorilor de lungmetraje - din păcate, basculând pentru început în extrema opusă: totuşi, deşi primul ei rol cinematografic de întindere a fost în insanitatea "Tanti" (scenariul: Mircea Daneliuc; regia: Şerban Marinescu), Crina a rămas neatinsă de bulibăşeala diletantă a realizatorilor, creând o Reli dezinvoltă şi convingătoare, cu priceperea de a evita decent excesele conceptuale ale autorilor, alături de restul distribuţiei: Mircea Silaghi, Cecilia Bârbora, Cosmina Păsărin, Edgar Nistor şi Constantin Puşcaşu. Calitatea execrabilă a peliculei a amânat, din fericire, premiera cu doi ani, timp în care Crina şi-a putut consolida prestigiul profesional jucând într-un nou serial TV, "Fetele marinarului", de Sebastian Voinea şi Valentin Hotea, în compania unor nume cu greutate, ca Şerban Ionescu, Ileana Stana Ionescu, Magda Catone sau Manuela Hărăbor.
Astfel, a ajuns la momentul care avea s-o confirme definitiv ca actriţă de conţinut şi compoziţie. În 2010, a întruchipat-o pe Laura, din "WebSiteStory". Aşa cum am arătat în analiza filmului, îndrăzneţul experiment de debut al lui Dan Chişu era marcat de mari calităţi şi nu mai puţin importante defecte - noroc că realizatorul s-a dovedit a fi un artist deschis şi capabil să înveţe din propriile greşeli, după cum aveau să demonstreze următoarele două trepte ascendente valoric: "Ursul" (2011) şi "Şi caii erau verzi pe pereţi" (2012). În orice caz, Dan Chişu este un cineast care ştie să lucreze cu actorii - din "WebSiteStory" s-a distins cu precădere portretul dezgustătorului Ficat, compus de Oreste Teodorescu, iar Crina Semciuc şi-a probat puterea de a duce în spinare un film întreg, complicat şi dificil, pe un registru dramatic profund şi plurivalent, îndreptăţindu-ne s-o aşteptăm cu nerăbdare şi încredere în următoarele sale creaţii (din care face parte şi scurt-metrajul "A!" al Ralucăi Nedelcu, cu Lari Georgescu).
Pe lângă datele sale profesional-artistice, în viaţa de zi cu zi Crina se remarcă drept o tânără discret nonconformistă, cu un gust vestimentar aparte, comunicativă şi fără fasoane, tinzând de obicei să discute în detaliu aspectele tehnice ale meseriei, a căror stăpânire a dovedit-o mai ales prin capacitatea creării unor roluri demne de reţinut chiar şi în condiţiile când substanţa artistică era cel mult derizorie. În fond, un actor de reală calitate se impune în orice context - iar atunci când propria strălucire ar distona, ştie să se tempereze până la nivelul onorabil al demnităţii profesionalismului.
Părerea ta
Spune-ţi părerea