Journey to the Center of the Earth 3D/Călătorie spre centrul Pământului a avut premiera la noi în septembrie 2008, la Cinematograful Movieplex din Bucureşti, singurul de la acea dată cu sistem digital 3D. Era primul film de după Revoluţie ce ne făcea să ne ferim în sala de cinema de bancul de piranha ce ţâşneau parcă afară din ecran. De atunci încoace, numărul de filme 3D care s-au perindat în cinematografele noastre a crescut considerabil, dar numai câteva ne-au oferit un adevărat festin în trei dimensiuni.
Vineri, 30 septembrie, are permiera Noaptea rechinilor, film ce-şi pune toate cărţile pe efectele 3D, lăsând înecată povestea; dar - chiar şi aşa - numai trei scene sunt cu adevărat spectaculoase pentru o vizionare în trei dimensiuni - o mare de alge în mişcare, rechinii venind spre spectator cu gurile căscate şi împrăştierea cărnii în apă.
Chiar dacă 3D-ul are o istorie în spate, numai în România datând din anii '70, se pare că regizorii care adoptă tehnologia, nu gândesc scenele pentru o proiecţie pe ecrane în trei dimensiuni. E important ca obiectele să vină spre spectator (suliţele din Călăreţul cu calul de aur, ce rula în Bucureşti la sfârţitul anilor 70, de exemplu), dar imagine nu trebuie să fie - în rest - plată.
Avatar a depăşit în 2009 acest handicap, Cameron filmând cu o nouă generaţie de camere stereoscopice echivalente cu două camere într-una singură, ceea ce imită vederea umană. Avantajul este că imaginea 3D e "veritabilă" şi nu plată. Dar personajele care se mişcau în plan îndepărtat se vedeau sacadat. Problema a fost rezolvată în 2010 de Wim Wenders, care a filmat dansatori în 3D. Citeşte AICI ce tehnologie a folosit la filmul Pina.
Cinemagia a ales zece producţii care merită o vizionare în 3D, dar lasă lista deschisă. Ce momente 3D şi din ce filme v-au impresionat în mod deosebit?
Părerea ta
Spune-ţi părereaTron a fost excelent, iar Avatar.... de-a dreptul revolutionar.
eu am spus ca voi nu le aveti cu topurile dar lumea nu vrea sa creada
As fi curios sa ma intorc cu spatele la film si sa urmaresc reactia publicului. Imi imaginez ca trebuie sa fie foarte nostim cum reactioneaza spectatorii la diferiti stimuli... :-).