Originally Posted by halebardul:
eu cred că Dumnezeu e acelaşi indiferent cum Îl numesc varii religii.
Dumnezeul meu e cuvântul. însă ştiu că va veni vremea când voi avea nevoie de un alt Dumnezeu, şi că nu va fi deloc o nevoie spirituală. [
îmi plâng de milă gândindu-mă la ziua aceea]
întotdeauna m-a amuzat chestia cu manipularea prin credinţă, chestie pe care numai fanaticii religioşi au putut-o exercita asupra unor cu adepţi reduşi mintal.
mi-ar mai plăcea să fiu manipulată în ideea adâncirii iubirii aproapelui, de exemplu.
Biblia e cea mai frumoasă poveste pe care continuu să o citesc fără a mă plictisi.
singura chestie care mă deranjează este ipocrizia din spatele unei prea trâmbiţate credinţe.
eu cred că bunătatea, adevărul, dreptatea, iubirea nu există fără Dumnezeu, şi că mai înainte de a-L cunoaşte pe Dumnezeu trebuie să încerci să te cunoşti pe tine însuţi.
şi tare mi-ar mai fi plăcut să nu avem nevoie de Dumnezeu, să ne fi fost suficienţi nouă înşine.
oare Dumnezeu o avea şi El la fel de multă nevoie de noi?! de mine de exemplu?