Cinemagia Forum - View Single Post - Turneu Filme Clasice - Tokyo Story, Yasujirô Ozu

Federico · 26 Jun 2013, 23:07

l-am revazut. E singurul film de Ozu pe care l-am incercat. De-asta imi facusem asteptari deplasate despre cum trebuie urmarit un film de Ozu si, amintirea primei vizionari fiind grav obnubilate, aveam impresia ca aici nu trebuie sa-mi bat capul cu povestea, cu ideile, cu continutul. Aveam in ureche un vag tziuit bordwellian care ma facea sa cred ca alcatuirea tegumentului stilistic e singurul aspect cu care orice daesthectiv serios trebuie sa se preocupe. Dar parca nu-i chiar asa. La ce incordare ar fi nevoie sa iti supui ochiul ca sa scoti ceva interesant din felul in care sunt incadrate personajele si din unghiul de filmare, cind actiunea este atit de statica si scenele atit de peristente in timp? Am remarcat ineditul unghiurilor patratice de fixare a personajelor si a translatiei robotice de la cadru la cadru in multe scene (ma refer la schimbarea pozitiei camerei cu 180 de grade -- m-a dus cu gindul asa, in gluma, ca e un robot in spatele aparatului) dar nimic mai mult. Asa ca dezamagit de anti-iminenta unei revolutii perceptuale, am incercat sa ma concentrez pe poveste. Trecind si peste dezamagitoarea lipsa de profunzime si complexitate a expresivitatii vizuale, a proportiei imense de informatie narativa (vitala pentru intelegerea conflictului) bazata pe convectie verbal-orala, reprezentarea acestei dramolete chiar are rezonanta morala si emotionala. Mi se pare o reprezentare cinstita si valida a unei probleme umane universale in timp si spatiu, that is to say problema crepusculului nocturn al relatiei parinte-copil. Aspectul asta e unul de tip no-shit-sherlock, banuiesc, I’m gonna have to do better than this, dar banalitatea exprimarii nu deterioreaza nicicat consistenta experientei (sentimentale). Mai in particular privind lucrurile, mi s-a parut interesant personajul nurorii vaduve, chiar intrigant. Ma intriga pe alocuri sorgintea obscura a atitudinii sale de bun-samaritean. ‘The fuck is your problem?’ Poate chiar despre ea era filmul de fapt. In orice caz, aceasta icoana ambulanta trebuie ca e ruda de gradul I cu Cabiria lui F.

4*

26 Jun 2013, 23:07	#2
Federico Snob Elitist Join Date: Sep 2009 Posts: 1,579	l-am revazut. E singurul film de Ozu pe care l-am incercat. De-asta imi facusem asteptari deplasate despre cum trebuie urmarit un film de Ozu si, amintirea primei vizionari fiind grav obnubilate, aveam impresia ca aici nu trebuie sa-mi bat capul cu povestea, cu ideile, cu continutul. Aveam in ureche un vag tziuit bordwellian care ma facea sa cred ca alcatuirea tegumentului stilistic e singurul aspect cu care orice daesthectiv serios trebuie sa se preocupe. Dar parca nu-i chiar asa. La ce incordare ar fi nevoie sa iti supui ochiul ca sa scoti ceva interesant din felul in care sunt incadrate personajele si din unghiul de filmare, cind actiunea este atit de statica si scenele atit de peristente in timp? Am remarcat ineditul unghiurilor patratice de fixare a personajelor si a translatiei robotice de la cadru la cadru in multe scene (ma refer la schimbarea pozitiei camerei cu 180 de grade -- m-a dus cu gindul asa, in gluma, ca e un robot in spatele aparatului) dar nimic mai mult. Asa ca dezamagit de anti-iminenta unei revolutii perceptuale, am incercat sa ma concentrez pe poveste. Trecind si peste dezamagitoarea lipsa de profunzime si complexitate a expresivitatii vizuale, a proportiei imense de informatie narativa (vitala pentru intelegerea conflictului) bazata pe convectie verbal-orala, reprezentarea acestei dramolete chiar are rezonanta morala si emotionala. Mi se pare o reprezentare cinstita si valida a unei probleme umane universale in timp si spatiu, that is to say problema crepusculului nocturn al relatiei parinte-copil. Aspectul asta e unul de tip no-shit-sherlock, banuiesc, I’m gonna have to do better than this, dar banalitatea exprimarii nu deterioreaza nicicat consistenta experientei (sentimentale). Mai in particular privind lucrurile, mi s-a parut interesant personajul nurorii vaduve, chiar intrigant. Ma intriga pe alocuri sorgintea obscura a atitudinii sale de bun-samaritean. ‘The fuck is your problem?’ Poate chiar despre ea era filmul de fapt. In orice caz, aceasta icoana ambulanta trebuie ca e ruda de gradul I cu Cabiria lui F. 4* __________________ “The goddam movies. They can ruin you. I'm not kidding.”