Buna. Eu m-am inscris la cursurile de scenaristica First Draft, tinute de trio-ul Iulia Rugina,
Oana Rasuceanu, Ana Agopian, si as vrea sa impartasesc cu voi experienta. Prefer sa
scriu aici, intrucat Atelierul de scenaristica functioneaza doar pentru membrii lui, accesul nu este deschis tuturor. Jurnalul meu de la curs este deschis tuturor.
Sunt pasionata de filme si vad multe, saptamanal, plus sunt hirsita si in ceea ce priveste scrisul. Redactez zilnic tot felul de articole. Pe acest fond, in care mi se pare ca mai nimic
nu ma poate surprinde in materie de tehnici redactionale, au fost doua lucruri care s-au
detasat pana acum, care mi-au captat in mod deosebit atentia la curs si m-au pus in
dificultate. Cat de mult difera scriitura scenaristica de tot ce am mai redactat pana
acum, si un element de baza in construirea personajului, element pe care il intuiam -
atunci cand ma indragosteam de cate un personaj - in filmele vazute, dar nu il formulasem
ca atare.
Personajul trebuie sa fie construit pe o contradictie. Altfel dam in telenovele (asta
e completarea mea la regula servita la curs
.
Revenind la scriitura scenaristica, va propun un exercitiu, care o sa vi se para cam la fel de
dificil ca scrierea cu mana stanga - daca sunteti dreptaci; si care o sa va schimbe un pic
perspectiva asupra lucrurilor, ca atunci cand iti privesti camera de sus, de langa tavan,
urcat pe comoda, dupa ani si ani de privit aceeasi camera de la nivelul propriei inaltimi.
Scrieti, folosindu-va doar de cuvinte care indica actiuni, un paragraf care sa fie sinonim cu
propozitia "Ioanei ii este frig". Sau cu propozitia "Ioana este suparata". Propozitii care nu au ce cauta intr-un scenariu. Va invit sa o faceti intr-un comment la acest post al meu.
Si acum, explicand ce m-a pus pana acum in dificultate: tocmai modul descriptiv in care
trebuie scris un scenariu, si interdictia de a descrie starile, ci numai actiunile care sa
sugereze starile, cerinta de a fi cat mai vizual in ceea ce scrii.
O sa redau mai jos si primul exercitiu de la curs, scrierea unei secvente de scenariu, care
sa inceapa cu fotografia de mai jos, avand in minte biografia personajului (cum arata, cum
se imbraca, ce il defineste dpdv obiecte, ce atitudine are, cum se comporta). Practic
secventa scrisa de noi sa fie anterioara imaginii, cam asta e ideea.
3. INT. CAMERA IOANA. ZI
Ioana (17) priveşte atent ecranul calculatorului. Radiaţïa de la calculator i se reflectă pe
pielea de porţelan şi în ochii măriţi în faţa surprizei. Obrajii devin din ce în ce mai roşii,
fierbinţi, punând-i în evidenţă pistruii şi părul negru abanos. Gura se întredeschide cu un
tremur uşor. Învârte nervos scrollul de la mouse. Mâna i se sprijină pe macrameul care
acoperă biroul greu, lăcuit.
Citeşte un desfăşurător cu rezultatele frotiului sanguin şi concluzia analizei. Sarcină confirmată.
Ochii i se ridică încet de pe monitor şi priveşte de jur împrejur camera care acum o sufocă.
Respiră sacadat. Prea multe tablouri pe pereţi, iar mobila, de culoare întunecată, o fac să
tresară, de parcă acum a descoperit-o prima dată. Se uită la fotografiile înrămate şi la
cărţile părinţilor. Recunoaşte mingea pe perete şi zâmbeşte trist. E singurul lucru prin care
simte că aceasta e, într-adevăr, camera ei.